Liberalii propun creșterea bugetului dedicat apărării la 2,5 % din PIB: Va întări rolul României de furnizor de securitate

Florin Cîțu a dat vestea chiar acum. Având în vedere provocările generate de conflictul din Ucraina, România este pregătită să facă un pas mare în domeniul apărării. Este anunțul momentului la nivel național.

Florin Cîțu a anunțat angajamentul pe care PNL urmează să îl propună în coaliția de guvernare. Este vorba despre un angajament politic care prevede creșterea procentului alocat bugetului pentru apărare, la 2.5% din PIB.

Totodată, angajamentul anunțat de Florin Cîțu mai prevede și alte măsuri de creștere, dar și de consolidare a rezilienței naționale. În document, Florin Cîțu arată că războiul din Ucraina este o lecție pentru întreg continentul, având în vedere impactul umanitar pe care l-a avut.

În același timp, în document se menționează faptul că la momentul actual, Europa, dar și America de Nord sunt în fața celei mai grave crize de securitate din ultimii ani.

Cea mai gravă criză de securitate din ultimii ani

„Agresiunea militară a Federației Ruse din 24 februarie 2022 împotriva suveranității, independenței și integrității teritoriale ale Ucrainei reprezintă o încălcare flagrantă și gravă a dreptului internațional.

În pofida apelurilor repetate ale comunității internaționale, Federația Rusă continua nestingherit invazia militară a Ucrainei. Acest fapt demonstrează intenția de a utiliza, din nou, forța militara de o manieră ilegală, incompatibilă cu prevederile Cartei ONU, urmărind reinstaurarea sferelor de influență și modificarea arhitecturii de securitate europeană și euroatlantică. Agresiunea militară împotriva Ucrainei are și un puternic impact umanitar, prin foarte multele victime civile pe care le produce în rândul societății ucrainene și prin pagubele civile și materiale ample și inacceptabile.

Europa și America de Nord se află împreună în fața celei mai grave crize de securitate din perioada postbelică.  În fața acestei provocări pentru întreg spațiul euroatlantic, statele membre ale Alianței Nord-Atlantice, inclusiv România, și-au manifestat fără echivoc sprijinul puternic pentru unitatea transatlantică și au exprimat sprijin ferm pentru Ucraina, inclusiv în ceea ce privește suveranitatea, independența și integritatea sa teritorială, precum și decizia suverană de a alege liber opțiunile de politică externă”, arată sursa citată.

În acest sens, este nevoie de măsuri, pe termen lung spun liberalii. În contextul în care România este statul Aliat cu cea mai lungă graniță terestră cu Ucraina, iar Marea Neagră a fost de-a lungul ultimilor ani punctul focal al intereselor militare ale Federației Ruse, este nevoie de adoptarea unor măsuri eficiente, precum întărirea securității naționale.

Războiul din Ucraina, o lecție pentru România

„Agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei, folosirea constantă a amenințării cu forța la adresa NATO și a statelor membre determină accelerarea tuturor proceselor menite să consolideze apărarea NATO și a Aliaților săi, cu precădere a celor aflați cel mai aproape de focarul de conflict, din Flancul Estic, în special în sudul acestuia, la Marea Neagră, unde se află România.

Ne aflăm în prezent într-o situație care schimbă radical, pe termen mediu și lung, ecuația de securitate de la Marea Neagră și din vecinătatea Alianței Nord-Atlantice, afectând inclusiv statele vecine și partenere, cum ar fi Republica Moldova sau Georgia. România reiterează cu acest prilej sprijinul ferm pentru suveranitatea, integritatea teritorială și independența Republicii Moldova și Georgiei.

România este statul Aliat cu cea mai lungă graniță terestră cu Ucraina, iar Marea Neagră a fost de-a lungul ultimilor ani punctul focal al intereselor militare ale Federației Ruse, fiind utilizată ca o platformă de proiectare a forței militare în regiune și dincolo de aceasta.

Toate aceste elemente impun astăzi adoptarea cu celeritate de măsuri eficiente la nivel Aliat și național în scopul întăririi securității naționale și a apărării colective pe termen mediu și lung”, se maia rată în document.

În acest sens, liberalii arată că România vrea să ia măsuri suplimentare pentru consolidarea consistentă a posturii de descurajare și apărare de pe Flancul Estic, în special la Marea Neagră.

Sursa citată arată că o creștere a alocărilor bugetare pentru apărare va contribui și la susținerea schimburilor în materie de tehnică militară și inovație între statele membre NATO, precum și la achiziția de tehnică militară și dotări de ultimă generație.

Măsurile propuse de PNL

„Astfel, la nivel Aliat, România urmărește în următoarea perioadă luarea de măsuri suplimentare pentru consolidarea consistentă a posturii de descurajare și apărare de pe Flancul Estic, în special la Marea Neagră, pe termen mediu și lung.

NATO este Alianța care oferă cele mai ample garanții de securitate pe care România le-a avut vreodată, în istoria sa. Facem parte din cea mai puternică Alianță politico-militară din istoria omenirii, o alianță pur defensivă, al cărei obiectiv central este și va rămâne să protejeze statele membre și să descurajeze eficient agresiunile împotriva lor.

Măsuri decisive precum cele enumerate și cele avute în vedere pentru viitor, pot fi luate doar în condițiile în care Alianța rămâne puternică, solidară și coezivă, inclusiv din punct de vedere al angajamentelor legate de alocările bugetare la nivel național.

Trebuie să fim pe deplin conștienți că apărarea colectivă se bazează pe efortul fiecărui stat Aliat. De aceea, în paralel cu toate măsurile la nivel Aliat, România trebuie să întreprindă la nivel național acțiuni hotărâte pentru ca securitatea și apărarea să fie asigurate – prin creșterea capacităților Armatei Române, modernizare, inovare și consolidarea acestora în mod programatic, strategic și consistent.

Creșterea alocărilor bugetare pentru apărare va contribui și la susținerea schimburilor în materie de tehnică militară și inovație între statele membre NATO, precum și la achiziția de tehnică militară și dotări de ultimă generație.

Privind în urmă, în contextul anexării ilegale de către Federația Rusă a peninsulei Crimeea, din martie 2014, România a fost unul dintre principalii susținători ai angajamentului adoptat de NATO în cadrul Summitului din Marea Britanie (Țara Galilor) din 2016 vizând creșterea bugetelor naționale ale Aliaților dedicate apărării la pragul de 2% din PIB”, se mai arată în document.

Ce buget de apărare va avea România

„România a înțeles și atunci, ca și acum, că apărarea teritoriilor și populațiilor Aliate începe acasă, prin adoptarea de măsuri naționale. Astfel, la inițiativa Președintelui României, Klaus Iohannis, partidele politice parlamentare au convenit, în debutul anului 2015, ca bugetul pentru apărare al României să fie de 2% pentru cel puțin următorii 10 ani.

Astfel, în contextul actual de securitate, este nevoie, din nou, de aliniere transpartinică pentru susținerea interesului național, prin susținerea de către toate forțele politice parlamentare responsabile din România a creșterii bugetului dedicat apărării la 2,5 % din PIB și menținerea acestuia la acest nivel atât cât va fi necesar, fără a exclude posibilitatea creșterii lui, după caz.

Această creștere reflectă conduita responsabilă a României de a acționa ca un Aliat angajat în apărarea valorilor și principiilor euroatlantice, de a susține o relație transatlantică puternică, permițând, totodată, dezvoltarea pe mai departe a forțelor armate române și crearea condițiilor pentru implementarea deciziilor NATO legate de apărarea întregului Flancul Estic, inclusiv prin creșterea prezenței Aliate în țara noastră și la Marea Neagră .

Prin aceste acțiuni decisive și coerente, inclusiv la nivel operațional, va fi întărit, totodată, rolul României de furnizor de securitate, pe termen mediu și lung, potențând angajamentele noastre la nivel Aliat”, se mai arată în angajamentul pe care PNL urmează să îl propună în coaliția de guvernare.