Savonea a fost singurul candidat înscris în cursa pentru șefia Înaltei Curți. A fost aleasă cu 9 voturi pentru și un vot împotrivă. Mandatul său, cu o durată de 3 ani, va începe cel târziu la 17 septembrie 2025, odată cu încheierea mandatului actualei președinte, Alina Corbu.

„Candidez pentru o misiune, nu pentru o funcție”

În fața membrilor CSM, Lia Savonea și-a prezentat candidatura ca un gest de angajament față de justiție și nu ca o aspirație de carieră:

„Candidez nu pentru o funcţie, candidez pentru o misiune. (…) Am învăţat că independenţa nu este un lucru câştigat, este o răspundere şi o luptă de zi cu zi. Justiția se construiește prin decizii, iar cele mai grele decizii trebuie asumate, nu evitate.”

Fosta președintă a CSM a vorbit despre un mandat „care nu caută confortul”, ci este orientat spre responsabilitate și asumare, punând accent pe necesitatea întăririi mecanismelor de unificare a practicii judiciare – una dintre cele mai delicate sarcini ale instanței supreme.

Critici la adresa „ordonanței tribunalelor sătești”

Savonea a adus și critici punctuale la adresa OUG nr. 62/2024, cunoscută informal drept „ordonanța tribunalelor sătești”, act normativ care a transferat către Înalta Curte un val masiv de dosare privind dezlegări de drept în materie de salarii și pensii.

„Această ordonanță ridică probleme serioase de legitimitate și chiar de constituționalitate. Ea distorsionează scopul constituțional și legal al hotărârii prealabile”, a susținut Savonea.

Reforma statutului ICCJ și al puterii judecătorești

Un alt punct esențial în programul noii președinte este inițierea unei legi distincte privind statutul Înaltei Curți și al puterii judecătorești. În opinia ei, actualul cadru legislativ tratează ÎCCJ laolaltă cu alte instituții din autoritatea judecătorească care, deși importante, nu sunt echivalente în funcție, rol și responsabilitate cu instanța supremă.

Transparență cu rigoare

Savonea a mai pledat pentru creșterea transparenței activității Înaltei Curți, în scopul consolidării încrederii cetățenilor în justiție. A subliniat însă că această deschidere trebuie însoțită de „cea mai înaltă responsabilitate și disciplină a libertății de exprimare”:

„Manipulările legate de judecători creează o impostură. Transparența trebuie să vină la pachet cu rigoare și conștiință instituțională.”

Reacții: susținere din interiorul sistemului

Fostul președinte al CSM, Bogdan Mateescu, a confirmat într-un mesaj public că procedura de numire a fost perfect legală și în deplină conformitate cu principiul separării puterilor în stat:

„Justiția nu poate interfera în activitatea guvernului, după cum nici acesta nu poate spune cine anume poate fi președinte la o instanță.”

Profil profesional

Lia Savonea are o carieră de peste 20 de ani în magistratură. A deținut funcții de conducere la toate nivelurile sistemului judiciar: judecătorie, tribunal, curte de apel, iar în perioada 2017–2022 a fost membră în Consiliul Superior al Magistraturii, ocupând funcția de președinte al CSM în anul 2019. În 2023, a fost promovată în cadrul Secției Penale a ÎCCJ.

De-a lungul anilor, Savonea a participat la decizii judiciare sensibile și a fost adesea o voce influentă în dezbaterile privind reforma justiției. În mandatul ce urmează, ea promite un stil de conducere orientat spre rigoare profesională, meritocrație autentică și reformă instituțională.