În comuna Vidra, județul Ilfov, solariile fac parte din gospodăria fiecărui locuitor. Practic, nu există casă fără cel puțin un solariu. Unele sunt amenajate chiar în curte, în imediata apropiere a scărilor de intrare în casă. Pe Gheorghe Barbu l-am găsit întinzând folia pe unul dintre cele două solarii pe care le-a amenajat în grădina din spatele casei.
Prima concluzie a discuției este aceea că practicarea legumiculturii în solarii nu este deloc ieftină și la îndemâna oricui. Dimpotrivă, necesită cheltuieli consistente și oarecare pricepere. Facem o scurtă socoteală cu Gheorghe Barbu, pentru cei 3.000 de mp de solariu. Numai pentru cele 300 kg de folie, care costă 11 lei/kg, e nevoie de 3.300 de lei. La care se adaugă banii pentru semințe, pentru lemnele cu care se asigură căldura, pentru apă, pentru substanțe de stropit împotriva manei și a altor boli ale plantelor etc. Apoi, zilierii – din ce în ce mai greu de găsit – nu vin la muncă fără 50 de lei pe zi, plus mâncare, băutură și țigări. Transportul legumelor la piață costă din ce în ce mai mult, pentru că prețul benzinei și al motorinei crește mereu. Una peste alta, la 3.000 de metri pătrați de solar, cheltuielile sunt de circa 15.000 de lei, iar de pe urma vânzării legumelor, pe tot anul se obțin circa 30.000 de lei“- spune Gheorghe Barbu.
Însă acesta ține să sublinieze: „Trebuie ținut cont de faptul că banii din valorificarea legumelor nu vin într-o singură tranșă, ci vin cu țârâita, cum se spune, adică pe măsura vânzărilor și, în mare parte, cum vin așa se și duc, pe cheltuielile curente ale familiei, pe mâncare, îmbrăcăminte etc.“
Tot bătrânii sunt „baza“
Dovada că, totuși, legumicultura este o afacere din care se pot face bani buni o constiuie casa frumoasă pe care și-a construit-o Gheorghe Barbu în ultimii ani. De altfel, majoritatea caselor din Vidra sunt frumoase și impunătoare, exprimând bunăstarea oamenilor.  „Toți banii i–am băgat aici, în această casă, dar nu-mi pare rău, pentru că am construit ceva trainic, pentru mine și familia mea“- ne spune interlocutorul nostru. Și totuși, fiului său, elev la un liceu din București, nu-i recomandă să continue cu legumicultura și să rămână la Vidra.
„Să facă avocatură, medicină, sau ce vrea el, că destul mi-am rupt eu mâinile și oasele aici, la țară“, spune Gheorghe Barbu. „Nu este un caz izolat, mulți vidreni își trimit copiii la școli, pentru a face carieră în alte domenii, nu în legumicultură. Tot bătrânii rămân baza, muncesc săracii de dimineața până seara, uneori mor în solar“, ne spune Florin Perșunaru, funcționar la Primăria comunei Vidra, care ne-a însoțit pe tot parcursul documentării noastre. În legătură cu prețul de vânzare al legumelor la piață, toți cei cu care am discutat ne-au declarat că „prețul îl stabilește piața“. „Degeaba am cere noi prețuri mai mari, pentru că, neavând bani, lumea nu va mai cumpăra, și noi am rămâne cu marfa pe tarabă“, ne-a declarat un interlocutor.
O propunere interesantă
Primarul comunei Vidra, Florin Niculae, el însuși fiu de legumicultor, ne-a prezentat o propunere extrem de interesantă, pentru simplificarea procedurilor la accesarea fondurilor europene și sprijinirea agricultorilor la întocmirea proiectelor. „Pentru a putea să acceseze fonduri europene, prin PNDR, oamenii au nevoie de consultanță, de sprijin, aici, la fața locului. Noi facem tot ce putem, dar avem personal insuficient în Primărie, care abia face față problemelor de zi cu zi. De aceea, propunem să ni se dea dreptul să angajăm două-trei persoane, nu mai multe, care numai asta să facă: să ajute oamenii să-și întocmească dosarele, să obțină documentele necesare etc. Și pentru că oamenii nu au bani sau, pur și simplu, nu au încredere să achite aceste costuri, am putea să le achităm noi, din fondurile Primăriei, sub forma unui avans și să recuperăm sumele respective atunci când omenii își primesc banii de la Uniunea Europeană“.
Un alt sprijin ar putea fi acordat, în opinia primarului comunei Vidra, celor care investesc pe termen lung, în utilaje și în diverse echipamente agricole, care sunt necesare pentru a asigura calitate și performanță, dar sunt și foarte scumpe. „Aceștia ar trebui să beneficieze de o schemă de reducere sau chiar de scutire la plata impozitului, pentru o anumită perioadă, așa cum se procedează în alte domenii economice“- consideră primarul Florin Niculae.

Vrem să angajăm la Primărie două-trei persoane care să ajute oamenii să-și facă dosarele pentru proiectele cu finanțare europeană.
Florin Niculae, primarul  comunei Vidra, județul Ilfov