Ministrul Sorin Cîmpeanu a lansat în dezbatere publică, până la 24 august, noile legi ale educației. În doar 10 zile, ministerul primise 500 de propuneri de modificare, semn al interesului ridicat pentru subiect.

Cîmpeanu a precizat că noile prevederi pornesc de la nevoile celor implicaţi în procesul educaţional, profesori, elevi, părinţi, identificate pe parcursul a peste şase ani de consultări în cadrul proiectului „România Educată”. Cele mai multe fac referire la preuniversitar.

Între examenul de admitere la liceu și Evaluarea Națională

Dacă schimbările ce țin de portofoliul elevului și de adaptarea școlii la elev sau o mai mare autonomie a profesorului în predarea la clasă au fost ușor asimilate de opinia publică, nu același lucru se poate spune despre admiterea la liceu. Ce prevede mai exact noua lege?

Elevii care vor începe în septembrie 2023 clasa a VIII-a vor fi prima generație de elevi care vor avea șansa, dacă doresc, să susțină un examen de admitere organizat de către colegiile naționale. Acest examen de admitere la liceu sau pre admitere, cum l-a numit ministrul, urmează să se încheie înainte de începerea Evaluării Naționale.

De asemenea, minim 10% din locurile pentru clasa a noua în colegiile naționale vor fi ocupate prin Evaluarea Națională. Toți cei care nu vor promova acest examen de admitere organizat la nivel unui colegiu național vor avea șansa, ca și până acum, să promoveze examenul de Evaluare Națională și să fie repartizați.

Celelalte licee vor avea admitere computerizată în baza mediei de la evaluarea națională, iar liceele vocaționale – probe de aptitudini.

Diploma de bacalaureat trebuie să devină un act demn de luat în considerație

O altă discuție s-a născut în jurul examenului de bacalaureat, despre care ministrul afirmă că va fi de acum un examen echitabil, care să nu îți servească doar la acces în facultate, ci să îți ofere o calificare reală, credibilă, pe care universitățile și angajatorii să o ia în considerare.

Primii care vor da examenul în noua formă vor fi elevii care vor trece în clasa a IX-a anul viitor. Noul examen al maturității va consta într-o probă scrisă care reunește mai multe materii – română, matematică, științele naturii, istorie și geografie; două probe de limbi străine; o probă de competenţe digitale; o probă scrisă, la alegere.

Finanțare sustenabilă pentru sistemul de învățământ

De acordul tuturor s-au bucurat prevederile privind combaterea abandonului școlar și extinderea programului Masă sănătoasă, dezvoltarea învățământului profesional prin consorțiile școlare și învățământul dual și, de asemenea, creșterea burselor, deci susținerea accesului la școală, dar și a performanței.

Bursele vor fi asigurate de Ministerul Educației: bursa de excelență olimpică I/internațională – 1.000 lei/luna; bursa de excelență olimpică II/națională – 700 lei/luna; bursă de performanță școlară – 500 lei/luna; bursă profesională – 300 lei/luna; bursă socială – 300 lei/luna.

Pentru toate aceste reforme este nevoie de o finanțare sustenabilă. Reforma propusă de Ministerul Educației are un impact bugetar de peste 5 miliarde de lei pentru legea învăţământului superior şi de peste 31 de miliarde de lei pentru legea învăţământului preuniversitar. Doar 25% reprezintă impact al creşterilor salariale, restul sunt burse pentru elevi.

Este prevăzută o finanţare pentru elevii de învăţâmânt primar de 700 de lei per elev, o finanţare pentru învăţământul gimnazial de 900 de lei per elev, o finanţare pentru învăţământul liceal, filiere teoretice şi vocaţionale de 1.500 de lei per elev şi, pentru încurajarea învăţământului profesional, o finanţare pentru fondul de burse per elev de 3.000 de lei.