Dorința oficialilor din mai multe state europene, printre care și România, este de a putea decripta mesajele din rețelele de mesagerie motivul invocat fiind asemănător cu cel care a dus, după atentatul din 11 septembrie 2001, la dreptul guvernului american de „a-și băga nasul” în corespondența electronică privată a cetățenilor.

Fluturarea interesului și siguranței naționale a oferit prilejul guvernelor lumii să aibă acces la multe date personale ale cetățenilor, inclusiv la corespondența și mesajele lor private.

Iar progresul tehnologiilor din domeniu au făcut să renască, dacă e să glumim amar, fosta „Cooperativă Ochiul și Timpanul”, cum mai era poreclită Securitatea comunistă, dar la un nivel la care foștii securiști nici n-ar fi visat, devenind un fenomen global, mai ales după atentatul din 11 septembrie 2001, din SUA.

Statul ar putea controla oameni normali

Problema este că, aproape întotdeauna în istorie, statul nu s-a oprit doar la scopurile bune ale unui asemenea control, ci și-a întins „umbra” mult mai departe, către controlul general al oamenilor normali, mult dincolo de „țintele” justificate ale unei asemenea atitudini.

În acest context, mai multe țări europene, printre care și România, doresc să implementeze o serie de măsuri menite să permită accesul autorităților la mesajele digitale criptate. Este vorba, în special, de mesajele transmise prin sistemul de mesagerie WhatsApp care folosește o formă de criptare imposibil de spart, numită „end-to-end” („de la un capăt la altul”) WhatsApp, Telegram, Signal nu mai sunt sigure.

Astfel, la nivelul Uniunii Europene a circulat un chestionar ce a fost deja completat de 20 dintre țările UE. Documentul, văzut și publicat de Wired, conține răspunsurile celor 20 de țări la întrebări legate de viitorul criptării „end-to-end” (E2E) a mesajelor digitale care circulă prin intermediul platformelor de comunicare, precum WhatsApp.

Rezultatele arată că majoritatea membrilor UE, inclusiv România, vrea slăbirea criptării comunicărilor digitale cu justificarea păstrării ordinii și a securității, scrie profit.ro.

Bucureștiul joacă la două capete

Țările care au completat chestionarul susțin, în majoritatea lor, introducerea posibilității scanării mesajelor criptate într-o formă sau alta. Spania este statul care propune măsuri extreme, dorind acces total la acest tip de comunicații și interzicerea criptării E2E la nivelul Uniunii Europene.

La rândul lor, oficialii de la București joacă „la două capete”. Pe de o parte, susțin că nu ar vrea ca o eventuală legislație în domeniu să fie interpretată drept a interzicere sau o slăbire a criptării. Pe de altă parte, însă, aceștia spun că nu sunt de acord ca „criptarea E2E să devină un refugiu pentru indivizii cu intenții malefice”.

Criptarea E2E asigură o securitate sporită comunicațiilor cu ajutorul unei chei generate la trimiterea unui mesaj care este disponibilă doar destinatarului. Acest lucru face ca mesajele să fie mult mai greu de interceptat și descifrat. Acest lucru nu este posibil nici pentru hackeri și nici pentru forțele de ordine.

Marile platforme de comunicare s-au exprimat deja împotriva slăbirii criptării, de care se poate abuza și care poate favoriza și interceptări ilegale.

Este deja cunoscut cazul WhatsApp, reprezentanții aplicației de mesagerie anunțând deja că ar putea părăsi Marea Britanie în condițiile în care o nouă lege prevede că autoritățile pot avea acces la mesajele pe care le transmit utilizatorii