Interzis pe rețelele de socializare. Australia impune restricții pentru minori
Interzis pe rețelele de socializare. Începând cu luna decembrie, Australia va implementa o lege radicală prin care accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale precum Instagram, TikTok sau Facebook va fi interzis. Singura platformă scutită de această măsură este YouTube, o decizie care a generat dezbateri intense în spațiul public.
Noile reguli impun companiilor digitale să verifice cu strictețe vârsta utilizatorilor, folosind tehnologii avansate, de la recunoaștere facială la biometrie. În caz de nerespectare, firmele riscă sancțiuni uriașe, ce pot ajunge până la 50 de milioane de dolari australieni.
Controverse în jurul excepției pentru YouTube
Google Australia susține că YouTube nu este o rețea socială, ci un serviciu de streaming gratuit, justificând astfel excluderea de la interdicție. În schimb, oficialii din domeniul siguranței online critică această excepție, avertizând că platforma expune minorii la riscuri serioase, inclusiv la conținut violent, discursuri de ură și provocări periculoase.
Această legislație vine ca răspuns la îngrijorările tot mai mari privind efectele negative ale rețelelor sociale asupra sănătății psihice a adolescenților, care înregistrează creșteri semnificative ale tulburărilor de dispoziție, alimentare și ale izolării sociale.
Ministrul australian al sănătății, Mark Butler, a subliniat importanța acestui pas:
„Trebuie să protejăm sănătatea mintală a copiilor. Este un pas istoric”, a declarat ministrul sănătății, Mark Butler.
Interzis pe rețelele de socializare. Australia ar putea deveni un model pentru alte state
Interzis pe rețelele de socializare. Impactul acestei legi ar putea depăși granițele Australiei, inspirând și alte țări să adopte măsuri similare. În Europa, președintele francez Emmanuel Macron a readus în discuție interzicerea accesului la rețele pentru cei sub 15 ani, iar Norvegia analizează majorarea vârstei minime pentru utilizare.
În Statele Unite, mai multe state au început să reglementeze accesul minorilor, iar China aplică deja restricții prin algoritmi și limitări de timp.
Însă provocarea rămâne: cum poți împiedica un copil de 12 ani să folosească un cont fals? Premierul Anthony Albanese a admis realitatea acestei situații, dar a insistat asupra importanței mesajului transmis:
„Vor exista mereu cei care vor încerca să ocolească regulile, dar trebuie să spunem clar că rețelele sociale nu sunt mediul adecvat pentru creșterea copiilor.”
Interzicerea totală a telefoanelor în școli prinde tot mai mult teren
Un nou sondaj european arată o divizare clară între potențialul tehnologic al telefoanelor mobile și efectele negative asupra elevilor. Interzicerea totală în școlile primare câștigă tot mai mult teren.
Utilizarea telefoanelor mobile în școli rămâne un subiect controversat în Europa, iar un sondaj recent realizat de Platforma Europeană pentru Educație Școlară arată că majoritatea instituțiilor de învățământ din UE preferă restricții clare, mai ales în cazul elevilor mai mici.
Conform sondajului, 40% dintre respondenți afirmă că elevii utilizează telefoanele frecvent pentru comunicare personală, iar 44% susțin că acestea sunt folosite doar cu permisiunea profesorilor. Totuși, în 58% dintre cazuri, elevii nu folosesc telefoanele deloc pentru învățare pe cont propriu, ceea ce subliniază rolul lor limitat în procesul educativ.
Utilizarea telefoanelor are efecte vizibile în mediul școlar. 71% dintre participanții la sondaj consideră că acestea reduc capacitatea de concentrare, iar 56% semnalează efecte negative asupra relațiilor sociale și a stării de bine. De asemenea, 54% spun că atmosfera generală din școală are de suferit din cauza prezenței constante a telefoanelor mobile.
