Vladimir Putin anunță planuri de reducere a cheltuielilor militare
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat vineri, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate la Minsk, că țara sa intenționează să diminueze bugetul alocat apărării începând cu anul viitor, marcând o schimbare față de tendința ascendentă din ultimii ani.
Această decizie contrastează puternic cu hotărârea recentă a țărilor membre NATO, care au convenit să majoreze semnificativ cheltuielile militare pe o perioadă de zece ani, ca răspuns la percepția unei amenințări militare crescute din partea Rusiei.
Direcție nouă pentru bugetul apărării în Rusia
Anul curent, Rusia a crescut substanțial fondurile destinate armatei și a impulsionat producția de echipamente militare, însă Putin a spus acum că există o intenție clară de a reduce aceste costuri în perioada următoare.
Totuși, el a recunoscut că discuțiile între ministerele Apărării, Finanțelor și Economiei încă nu au ajuns la o decizie definitivă privind nivelul reducerii, dar, în principiu, direcția este fixată.
„Dar acum vine cel mai important lucru. Noi intenţionăm să reducem cheltuielile pentru apărare. Pentru noi, anul viitor şi anul următor, în următorii trei ani, aceasta este intenţia noastră”, a declarat vineri, la Minsk, Vladimir Putin.
„În general, toată lumea gândeşte în această direcţie. Europa, dimpotrivă, se gândeşte cum să-şi mărească cheltuielile. Deci, cine se pregăteşte pentru acţiuni agresive? Noi sau ei?”
NATO își consolidează poziția militară
Pe de altă parte, liderii NATO au stabilit miercuri un nou obiectiv comun de a aloca 5% din produsul intern brut pentru apărare în următorul deceniu, subliniind că Rusia reprezintă o amenințare pe termen lung, iar alinierea militară a alianței este vitală pentru menținerea securității.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că Rusia își reconstruiește rapid capacitățile militare, fiind posibil să devină o amenințare activă împotriva NATO în următorii ani.
În replică la aceste acuzații, Putin a ironizat planurile europene de majorare a bugetelor militare, întrebând retoric cine se pregătește de fapt pentru acțiuni agresive — Rusia sau Occidentul.
Kremlinul a susținut de asemenea că NATO promovează o escaladare a militarizării, folosind imaginea Rusiei drept „demon al iadului” pentru a justifica aceste măsuri.
„Ei bine, să nu fim naivi cu privire la Rusia. Desigur, poartă acest război total neprovocat împotriva Ucrainei, dar, în acelaşi timp, şi acest lucru este ceea ce am auzit din surse deschise de la mulţi lideri militari de rang înalt din Europa, inclusiv de la şeful apărării din Germania, îşi construiesc forţele armate şi îşi reconstituie forţele armate într-un asemenea ritm, încât ar putea fi gata în trei, cinci sau şapte ani să atace NATO”, a spus Rutte. „Ştim că există această ameninţare a Rusiei, pe termen scurt, pe termen lung, indiferent, dar ameninţarea Rusiei există şi trebuie să ne asigurăm că ne putem apăra şi de aceea facem acest lucru”, a subliniat el.
Conflictul din Ucraina continuă fără perspective clare de pace
Pe fundalul conflictului îndelungat din Ucraina, care recent s-a intensificat, Kremlinul susține că negocierile cu partea ucraineană continuă, iar Rusia este dispusă să returneze trupurile a aproximativ 3.000 de soldați ucraineni decedați.
De asemenea, Putin a apreciat declarațiile recente ale fostului președinte american Donald Trump, care a spus că situația din Ucraina este mai complicată decât părea la prima vedere și că Rusia ar dori să ajungă la o soluție de pace — o opinie însă contestată de Ucraina și aliații săi europeni.
Presiuni economice tot mai mari asupra Rusiei
Pe plan economic, Rusia traversează o perioadă dificilă, cu o încetinire bruscă a creșterii economice, determinată în mare parte de scăderea veniturilor din exporturile de energie.
În acest context, bugetul național se confruntă cu presiuni majore: cheltuielile militare, deși au fost crescute cu 25% în 2025, ajung să reprezinte peste 6% din PIB și aproape o treime din bugetul federal.
Inflația s-a majorat, reflectând povara financiară a războiului, iar Ministerul Finanțelor a revizuit în creștere deficitul bugetar pentru anul viitor, de la 0,5% la 1,7% din PIB, anunțând totodată că va folosi rezerve fiscale pentru a menține echilibrul bugetar.
Bugetul pe 2026, în așteptare
Următorul proiect bugetar va fi prezentat în această toamnă, iar deciziile legate de prioritățile financiare ale Rusiei rămân sub semnul întrebării, în contextul în care tensiunile geopolitice și presiunile economice continuă să crească.
