Laufer: Numărul ataşaţilor comerciali ai României va creşte de la 83 la 110
Ministerul pentru Mediul de Afaceri şi-a propus creşterea numărului de ataşaţi comerciali ai României în străinătate de la 83 la 110 şi va lansa la 1 septembrie un concurs pentru ocuparea acestor posturi, a declarat, luni, ministrul de resort, Ilan Laufer.
El a explicat că, în prezent, există doar 83 de posturi de ataşaţi comerciali, din care sunt ocupate aproape 50.
‘În 2010-2011, reţeaua noastră externă avea peste 135 de ataşaţi. În acest moment avem un număr de 83 de ataşaţi şi nu toate posturile sunt ocupate. În guvernarea tehnocrată s-a decis chemarea acasă a aproape jumătate din reţeaua externă şi atunci au rămas circa 40 şi ceva de trimişi la post. Noi am încercat şi am reuşit ocuparea unor posturi strategice printr-o măsură de voluntariat pe o perioadă de 13 luni, dar lucrul acesta nu mă mulţumeşte’, a spus Laufer, prezent la conferinţa de deschidere a Săptămânii Diplomaţiei Comerciale, organizată de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.
El a amintit că suntem într-un context global nou, în care Statele Unite au o nouă politică de abordare a comerţului, Marea Britanie duce negocieri intense cu Uniunea Europeană pe diverse teme, iar România se pregăteşte pentru preluarea preşedinţiei UE.
Ministrul a mai spus că speră să primească banii necesari la rectificarea bugetară din această vară.
‘Trebuie să avem un mecanism foarte bine pus la punct la nivel central. Vom face un kit al ataşatului economic, ce nu trebuie să lipsească niciunuia dintre ei, iar lucrul acesta nu a fost făcut până acum. (…) Eu am un mandat de trei ani şi jumătate şi îmi doresc să rămână ceva în urma mea. Deci, eu, dacă fac sacrificiul suprem, din punctul meu de vedere – mult mai puţin timp cu familia mea, cu fraţii mei, cu prietenii mei -, şi cu banii, până la urmă… Este o onoare pentru mine să fiu aici, dar în acelaşi timp este un sacrificiu personal pe care trebuie să-l fac şi-l fac cu o mare-mare încredere în colegii mei, în oamenii cu care lucrez şi în potenţialul meu de a scoate ce este mai bun de la oameni – şi eu urmează să le creez colegilor mei cele mai bune condiţii ca să poată să dea randament. Şi vă garantez că, atunci când oamenii vor avea şi informaţiile, şi kitul, dar şi platforma operaţională, o să vedeţi că de drag vor face treabă’, a susţinut Laufer.
El a adăugat că va exista o evaluare a modului în care ataşaţii atrag investiţii în România şi reuşesc să ajute companii din România să se internaţionalizeze, evaluare de care va ţine cont.
Ionescu (ANEIR): Ataşaţii comerciali ai României ne costă anual 10-15 milioane de euro,dar nu fac decât să stea la birou
Statul alocă anual ataşaţilor comerciali un buget uriaş, de 10-15 milioane de euro, însă aceştia se rezumă la o activitate birocratică, fără să ajute efectiv firmele româneşti care vor să fie promovate în străinătate, a declarat, luni, Mihai Ionescu, secretar general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).
‘Aceşti consilieri, care sunt un rău necesar, ne costă cam 20% din sumele pe care statul român le încasează ca impozit pe profitul pe care îl realizează exportatorii cu capital românesc, deci un cost mare, şi ar trebui ca fiecare să conştientizeze că acolo reprezintă statul şi că trebuie să-i reprezinte pe exportatori şi să-i promoveze. Lunar, statul cheltuieşte circa 10.000 de euro în medie pentru fiecare reprezentant, din care o treime este salariul lui, a soţiei, a copilului, iar, cumulat cu cheltuielile pentru personalul care îi coordonează activitatea în cadrul ministerului, plus direcţiile-suport, înseamnă la nivelul unui an 10-15 milioane de euro’, a spus reprezentantul ANEIR, prezent la conferinţa de deschidere a Săptămânii Diplomaţiei Comerciale, organizată de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.
Potrivit acestuia, ataşaţii fac doar muncă de birou şi nu cunosc realitatea din teren, astfel că nu au cum să ajute firmele româneşti.
‘Din păcate, din experienţa Asociaţiei pe care o conduc, în ultimii noi ani, am încercat să promovez prin această reţea externă 22 de proiecte de oferte de export în aproape toate ţările lumii şi nu am primit nici măcar o contraofertă. Acest lucru înseamnă că oamenii se rezumă la o activitate birocratică, nu înţeleg că munca lor nu înseamnă să stea în birou, ci să-şi facă munca de birou după program, cum facem şi noi, nu avem oră fixă, şi să-şi concentreze activitatea pe teren. Să-şi cunoască ţara de reşedinţă, iar înainte de a pleca la post să cunoască firmele româneşti care au potenţial de export în acea ţară, nu prin decupări de anunţuri din ziare sau din alte surse de informare să-şi completeze fişa postului. Este un mod birocratic, probabil indus, nu am zis impus, de cei care i-au trimis la post, cei care îi controlează’, a continuat Ionescu.
El a adăugat că ANEIR a cerut ministerului de resort să analizeze săptămânal activitatea ataşaţilor comerciali.
‘Nu putem să ne mai permitem să cheltuim banii bugetului, care sunt banii noştri, ca să întreţinem nişte sinecuri foarte bine plătite’, a susţinut Ionescu.
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





