BIR n-a mai avut forta de a convinge ca poate redeveni o institutie bancara sanatoasa. Intrata deja in criza financiara, banca a fost ocolita de investitorii care ar fi avut posibilitatea de a contribui cu o majorare de capital, in vederea reabilitarii activitatii ei.
„Aceasta este o noua lectie pe care o primeste sistemul bancar. BIR si-a extins prea mult investitiile, cu mult peste volumul fondurilor pe care le avea la dispozitie. La un moment dat, acest lucru se razbuna. Este tocmai ceea ce s-a intamplat la BIR”, a declarat Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor.
Traseul parcurs de BIR este asemanator tuturor bancilor care au avut probleme majore de lichiditate. Mai intai a fost incetarea platilor, apoi au urmat promisiuni in ceea ce priveste o eventuala majorare de capital si termene alocate de Banca Nationala a Romaniei, pentru a da bancii posibilitatea de a-si epuiza toate mijloacele de salvare.
Dimensiunea bancii – peste 100 de unitati, sucursale – depuneri ale persoanelor fizice de peste 2.000 miliarde lei – a facut ca decizia de introducere a cererii de faliment sa nu fie deloc usoara pentru Banca Nationala a Romaniei. Costurile pe care statul le-a suportat pana acum pentru asanarea sistemului bancar sunt deja fabuloase: aproape 1,7 miliarde de dolari. Asa se explica incercarile de a fructifica orice cale posibila pana la faliment. S-a discutat, in cadrul ARB, despre o eventuala preluare a actiunilor BIR de catre FGDSB. „Din pacate, nu exista inca legislatia care sa faca posibil acest lucru; o amanare in timp, pentru emiterea unei ordonante in acest sens, nu mai era posibila. Apoi, faza in care se afla BIR, la ora la care s-au purtat aceste discutii, nu oferea sperante ca banca se mai poate redresa, printr-o infuzie de capital din partea Fondului”, afirma Radu Ghetea.
La inchiderea editiei, se consumau ultimele ore din termenul limita oferit de BNR. Desi era limpede ca pana la epuizarea acestui termen nici o minune nu se mai putea produce, totusi, in BIR mai licarea o raza de speranta. Ea era legata insa de o noua amanare pana la sentinta falimentului. „Daca BNR va introduce cererea de faliment, vom cere, probabil, in tribunal o amanare pentru inca zece zile. Este ceea ce am solicitat la BNR si nu am obtinut”, declara Florentin Parlog, director in BIR. Este o practica ce a fost folosita de toate bancile care au ajuns in Tribunal.
Depunatorii isi pot primi banii la toamna
Practic, toate amanarile au avut acelasi deznodamant – falimentul. Tocmai de aceea, chiar inainte de decizia BNR, atat Asociatia Romana a Bancilor, cat si Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar isi organizasera intalniri de lucru, pentru a lua o hotarare in ceea ce priveste sursele de alimentare cu fonduri ale FGDSB.
Termenul la care BNR a admis sa dea sentinta in ceea ce priveste soarta BIR nu este tocmai prielnic pentru depunatorii persoane fizice. In cateva zile incepe vacanta judecatoreasca si este foarte posibil ca demersurile in instanta sa se prelungeasca pana la toamna. La fel si momentul in care depunatorii la BIR isi pot recupera economiile, prin despagubirea de catre Fondul de Garantare. Daca asa vor sta lucrurile, aceasta va fi o noua bila neagra data de deponenti sistemului bancar. Increderea in piata bancara este inca zdruncinata. Presedintele ARB recunoaste acest lucru si tocmai de aceea spera ca despagubirea persoanelor fizice sa se faca in ritm rapid, cu concursul celor implicati in aceasta operatiune. In ceea ce priveste resursele FGDSB, Radu Ghetea spune: „Solutii pentru gasirea banilor de catre FGDSB sunt, chiar daca ar trebui sa plateasca de maine”.
Soarta banilor agentilor economici ramane incerta. Ei isi vor recupera sumele, in functie de recuperarile lichidatorului, daca lucrurile vor ajunge aici. Tinand seama de dificultatile valorificarii activelor intr-o piata lipsita de resurse pentru achizitii si peste care se suprapune si o imensa oferta (activele Bankcoop, ale Bancii Albina), este de asteptat ca procesul de recuperare a banilor de catre agentii economici sa fie de durata.