Declaraţia a fost făcută la lansarea cărţii ‘How Emerging Europe Came Through the 2008/09 Crisis’, de Bas B. Bakker şi Christoph A. Klingen.

“S-a considerat că o creştere foarte rapidă a PIB şi a creditării face parte dintr-un scenariu de ajungere la normalitate (în perioada de dinainte de criză n.r.), deci nu s-a văzut partea nesustenabilă. Creşterea rapidă nu era un indicator al dezechilibrelor şi al nesustenabilităţii. În acelaşi timp, se poate bănui şi prezenţa unui sindrom de free lunch: suntem în club (în Uniunea Europeană n.r.), am intrat acolo, acolo rămânem, hai să ne facem treburile clubului, să ne creştem nivelul de trai, să punem zeci de angajaţi la frontieră că doar este sarcină comunitară, să ne dublăm numărul de angajaţi bugetari, să-i plătim cum trebuie, că doar sunt funcţionari europeni şi altfel pleacă în străinătate, iar productivitatea şi echilibrele bugetare mai încolo, le dăm în ciclul următor, să le plătească următorul Guvern, că noi ne-am făcut datoria cum trebuie. Plus dezbateri politice şi sociale… şi economia mai încolo, că până la urmă trebuie să plătească turcul, iar dacă turcul este Banca Naţională cu atât mai bine, are de unde, că are rezerve mari”, a spus Isărescu, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, s-a observat în România că deficitele, de exemplu, pot să crească şi trebuie să fie suportate de alţi actori economici decât cei care l-au creat. “Că sunt actori economici sau politici nu mai contează, pentru că altcineva, nu se ştie, să rezolve problema asta, fiindcă noi ne-am ocupat de creşterea salariilor şi asta era o nevoie stringentă, că doar eşti membru al Uniunii Europene şi nu poţi să-ţi plăteşti funcţionarii publici mai prost, mai ales dacă nu vrei să fie corupţi. Chiar dacă lucrarea nu evidenţiază acest lucru este o lecţie pentru politicieni pentru că o minune nu durează la nesfârşit şi că urmează şi perioadele de corecţii şi vai de cei care trebuie să facă corecţiile că atunci încep strigătele”, a explicat guvernatorul BNR ideile cărţii.

El a mai afirmat că nu este bine ca economia să fie lăsată să se ducă economia prea tare în sus, pentru că riscul este să se ducă foarte tare în jos. “În ceea ce priveşte creşterea creditelor neperformante, trebuie menţionat că în România raportul este mai mic decât în şapte ţări din regiune. Într-adevăr, nu cele mai bune de comparaţie, dar le-am găsit acolo. Albania, Serbia, Letonia, Lituania, Muntenegru, Bulgaria şi Ucraina au rate a creditului neperformante, iar România are gradul de acoperire cu provizioane la top. Deci, noi avem 99%, suntem întrecuţi cu 100% numai de Rusia, Macedonia şi Serbia. Asta e situaţia pe care o găsim în carte”, a mai zis oficialul Băncii Centrale.

El a mai afirmat că autorii cărţii spun că fundamentala cauză a crizei a fost o miopie din partea investitorilor privaţi, cât şi din partea instituţiilor financiare internaţionale, legate de mişcările de capital.

“Cartea spune că în cazul Europei Răsăritene şi de Est este chiar o particularitate această miopie, această privire benignă asupra intrărilor masive de capital care a continuat şi după declanşarea crizei Lehman Brothers. Investitorii privaţi au continuat să trimită fluxuri semnificative de capital în ţările ECE, în unele cazuri într-un ritm mult mai accelerat decât înainte de episodul Lehman. Totodată, instituţiile internaţionale au continuat să prognozeze creşteri semnificative ale PIB în regiune, chiar şi în 2008 sau sfârşitul anului 2009. Atunci am auzit eu pentru prima oară de sudden stop. Deci, atenţie, că s-ar putea să fie o oprire brutală a intrărilor de capital. Deşi ar fi existat destule semne de îngrijorare legate de depăşirea multor praguri de alarmă, nici investitorii privaţi, nici instituţiile financiare internaţionale nu au crezut că acestea se aplică în cazul ECE, ECE fiind considerată un caz diferit de America Latină şi ASIA datorită procesului de convergenţă”, a mai spus guvernatorul BNR.

Sursa: Agerpres