Invatamantul superior: ce risipa de studenti!

Atat numarul, dar si distributia universitatilor arata o vadita tendinta de supradimensionare, dupa mai mult de zece ani de extindere a invatamantului superior romanesc, se arata in raportul MECT. Atat institutiile de invatamant superior sunt supradimensionate numeric, cat si numarul de studenti a crescut exagerat. Practic, societatea nu-i mai poate absorbi in activitatile economice, sociale, culturale, de management. O alta problema, cu care se confrunta de aceasta data universitatile, este sca

Atat numarul, dar si distributia universitatilor arata o vadita tendinta de supradimensionare, dupa mai mult de zece ani de extindere a invatamantului superior romanesc, se arata in raportul MECT. Atat institutiile de invatamant superior sunt supradimensionate numeric, cat si numarul de studenti a crescut exagerat. Practic, societatea nu-i mai poate absorbi in activitatile economice, sociale, culturale, de management. O alta problema, cu care se confrunta de aceasta data universitatile, este scaderea numarului de candidati, efectele declinului demografic, precum si ale diminuarii inertiei societatii. Incet, dar sigur, populatia devine tot mai constienta de pretul pe care il plateste in formarea unor specialisti cu studii superioare si diminueaza usor cererea. Institutiile de invatamant superior particulare au, in general, preponderent specializari din domeniul economic, juridic, filologic si teologic. Raportul dintre domeniile fundamentale ale invatamantului universitar s-a restructurat continuu dupa 1989, in sensul translatiei dinspre domeniul tehnic spre cel economic si pedagogic. O crestere exploziva s-a inregistrat in domeniul stiintelor economice si al celor juridice. Astfel, daca in anul universitar 1990-1991, peste 56% din studentii din Romania studiau in domeniul tehnic, in anul universitar 2002-2003 s-a ajuns la un procent de doar 21% din numarul total de studenti, incluzand si invatamantul particular. Pe locul urmator se plaseaza domeniul economic, cu mai mult de un sfert din totalul studentilor si cu o crestere de aproape 25.000 de studenti in ultimii trei ani. Chiar daca piata este saturata de economisti, totusi inertia societatii este extrem de mare, existand o cerere ridicata pentru acest domeniu, releva raportul MECT. O evolutie usor crescatoare se inregistreaza in domeniul agricol, in timp ce domeniile mdical si artistic marcheaza o scadere procentuala fata de numarul total al studentilor.
Absolventii se inghesuie la oras
In anul universitar 1990-1991, in Romania studiau 832 de studenti la 100.000 de locuitori. Romania se plasa atunci pe unul din ultimele locuri ale ierarhiei europene, privind acest indicator. In anul universitar 2002-2003 cifra a depasit usor 2.800. Romania se plaseaza astfel printre statele membre ale Uniunii Europene, Germania, Franta si depaseste unele state care vor fi admise in primul val, de exemplu Ungaria. Dar, o parte din analistii tarilor din Europa Centrala si de Est considera in mod gresit ca daca ridicam cifra de studenti la nivelul UE, vom asista si la o crestere economica identica. Asta, pentru ca in primul rand piata fortei de munca trebuie sa solicite acest necesar de specialisti, sa-i selecteze si sa-i capteze. Iar realitatea este ca „productia actuala de studenti” in tara noastra depaseste capacitatea economiei si a activitatilor social-culturale de a-i utiliza. Mediul urban a devenit tot mai saturat de specialisti, multi cu studii superioare, in cautarea primului loc de munca, in timp ce satul pare tot mai saracit de o clasa a intelectualilor, care sa se implice. Desi orasul nu este deloc mai atractiv decat satul, are o dinamica mai accentuata si ofera, teoretic, mai multe sanse noilor absolventi. Iar cei care nu isi gasesc locul la oras prefera sa paraseasca tara, dupa cum constata si reprezentantii Ministerului Educatiei. Se remarca tendinta tinerilor performanti de a parasi tara, dupa absolvirea facultatii. Cu toate ca a incercat instituirea unui sistem de burse acordate studentilor care locuiesc si doresc sa lucreze in mediul rural, Ministerul Educatiei nu a acordat nici jumatate din bursele puse la dispozitie. si asta pentru ca nu au avut cui. Cuantumul acestei burse de studii este de 1.500.000 lei pe luna si se indexeaza conform legii. Din pacate in cei doi ani universitari 2001-2002 si 2002-2003 nu s-au ocupat decat circa o treime din numarul de burse acordate. In anul universitar 2002-2003 din cei 483 de studenti bursieri din anul anterior, doar 324 de studenti au intrunit conditiile de acordare a bursei.
Generalizarea sistemului de credite
O data cu aparitia universitatilor particulare, accesul tinerilor la invatamantul superior a fost mult mai usor. Astfel, de la aproximativ 13%, cat reprezenta ponderea studentilor in totalul populatiei in varsta de 18-24 de ani in 1996-1997, s-a ajuns la aproximativ 40% in 2002-2003. Ministerul Educatiei a ajuns la concluzia ca nu ar trebui exclusa posibilitatea admiterii numai pe baza rezultatelor obtinute la bacalaureat si a mediilor obtinute de-a lungul anilor de liceu.De asemenea, se va face structurarea invatamantului, astfel incat sa permita pregatirea generala in primii ani si specializarea in partea a doua a studiilor. Iar generalizarea sistemului de credite transferabile in invatamantul superior romanesc va conduce la eliminarea distorsiunilor in mobilitatea studentilor si, nu in ultimul rand, la facilitarea accesului pe piata fortei de munca europeana.
Tot mai putina inteligenta ramane in tara
In aceasta perioada se recunoaste de catre toate organismele europene ca exista un fenomen de scurgere a inteligentei in afara granitelor, respectiv, a tinerilor, fenomen strans legat de politica statului respectiv. In Romania, Bulgaria si Iugoslavia, fenomenul este acut. Asta, in conditiile in care Ministerul Educatiei ofera prin concurs burse de cercetare tinerilor doctoranzi cu varsta de pana la 35 de ani, angajati in invatamant sau in cercetare stiintifica. Cuantumul bursei de cercetare este de numai 2.000.000 de lei lunar. Concluzia Ministerului Educatiei este ca trebuie luate masuri complexe, care tin atat de aspecte financiare, cat si de elemente motivationale, legate de implicarea tinerilor in programe de cercetare. „Daca nu se actioneaza eficient, pierderea continua a celor mai talentati cercetatori din invatamant si din institutele de cercetare, prin plecarea spre alte domenii, cel mai adesea prin plecarea in strainatate, poate constitui un handicap imposibil de recuperat in urmatorul deceniu”, prezinta datele raportului. Chiar si asa, centrele de cercetare si centrele de excelenta create in universitati inca nu s-au impus ca centre competitive la nivel european.
Putini studenti straini vin in Romania
Ministerul Educatiei se mandreste cu programul de studii ERASMUS, cele mai frecvente domenii de studiu alese de catre studentii ERASMUS romani fiind inginerie, tehnologie si stiintele umaniste. Nu acelasi lucru se poate spune si despre strainii care au ales ca tara de destinatie Romania. Numarul studentilor straini care au venit sa studieze in Romania este in crestere: 181 in anul 2000-2001 si 299 in anul 2001-2002. Se constata totusi un dezechilibru important intre numarul studentilor ERASMUS romani, in comparatie cu studentii ERASMUS straini, acest raport fiind de aproximativ 10/1 in anul 2001-2002. In ceea ce priveste tarile de origine ale studentilor ERASMUS straini, cele mai multe candidaturi se inregistreaza in cazul Frantei, Italiei, Germaniei si Spaniei. tarile cu cel mai mic numar de studenti ERASMUS care studiaza in Romania sunt Irlanda, Finlanda, Austria si Suedia.