Şeful Fiscului a vorbit totodată despre stadiul în care se află modificarea formularelor privind înregistrarea firmelor în scop de TVA, dar şi despre faptul că, începând cu luna iunie a acestui an, va fi posibilă plata taxelor atât cu cardul la sediile ANAF, cât şi online prin platforma ghişeul.ro.

În plus, ANAF are în lucru două proiecte majore pentru informatizarea instituţiei cu scopul reducerii evaziunii fiscale, respectiv conectarea caselor de marcat la un server al ANAF şi emiterea facturilor tot prin intermediul uni server al instituţiei. Ambele proiecte ar putea deveni operaţionale la 1 ianuarie 2018, a mai spus Doroş.

Vă prezentăm în formă integrală interviul pe care Dragoş Doroş l-a cordat Agerpres:

AGERPRES: În ce stadiu se află recuperarea sumelor aferente proceselor finalizate de instanţele din România?

Dragoş Doroş: Avem pe hârtie, de la 1 ianuarie 2016, un compartiment nou în ANAF, care se cheamă Direcţia Generală Executări Silite Cazuri Speciale. Această Direcţie, în acest moment, are personal, a început să lucreze şi are primele realizări. Spre exemplu, din dosarul ICA, de la Camelia şi Corina Voiculescu au fost deja încasate 5,388 milioane de lei, în dosarul RAFO 2, Ovidiu Tender, 25,7 milioane de lei, din care 4,6 milioane la bugetul general al statului. Ei abia acum au început să lucreze şi au pe rol multe dosare. Ideea este că Executări Silite Cazuri Speciale se referă la dosarele din instanţă în care s-a decis 'se confiscă astea, luaţi-le şi valorificaţi-le', dar care au fost împrăştiate în toată ţara. Numărul de cauze este considerabil şi a început o triere a lor în funcţie de valoare. Au început deja valorificările, Direcţia are peste 20 de oameni şi câte un serviciu în fiecare din cele opt regiuni ale ţării. Deci, cumva, este un program prin care anul acesta colectivul începe să se concentreze pe toate dosarele de acest gen. O să avem odată la trei luni o centralizare şi vom anunţa cât s-a mai încasat din aceste hotărâri de instanţă.

AGERPRES: În ceea ce priveşte formularul de înregistrare în scop de TVA, cum va fi acesta modificat?

Dragoş Doroş: Formularul 088 a fost modificat şi va fi pus pe transparenţă decizională marţi. El a creat multe tensiuni în piaţă vis-a-vis de timpul mare de răspuns şi de sarcina de documente foarte împovărătoare. Noi l-am reformulat, am redus numărul de întrebări de la 20 la 17 şi am renunţat pe cât posibil la toate documentele la care se putea renunţa, iar informaţiile pe care le puteam lua de la alte instituţii ale statului nu le mai cerem. Este vorba de cazierul fiscal. În plus, înainte, formularul cerea să se aducă documente cu privire la toate firmele anterioare, care au intrat în insolvenţă sau ce datorii la stat au avut. Acum doar cerem o bifă, cei care aplică să spună 'Da, am avut' şi apoi noi căutăm să vedem despre ce este vorba. În plus, am setat o analiză a formularelor de acest tip pentru cei care sunt deja plătitori de TVA şi în cazul cărora, când îşi modificau sediul, administratorul trebuia să o ia de la zero cu toată procedura. Aceştia o să intre în analiza noastră, şi dacă din analiză rezultă că au risc mic, atunci nu mai depun formularul.

Astfel, dacă o firmă are cod de TVA, dar îşi schimbă administratorul sau sediul, trimite ANAF o notificare, intră în analiza de risc şi, dacă riscul care rezultă este mic, atunci primeşte o hârtie prin care este anunţată că are în continuare cod de TVA.

Deci publicăm formularul pentru dezbatere publică, să fie cunoscut înainte de a fi aplicat, deşi el este cunoscut mediului de afaceri, pentru că l-am dezbătut şi am făcut modificările împreună. Am avut întâlniri cu CDR, cu consultanţi, cu reprezentanţi ai companiilor, şi aceste modificări sunt făcute într-un regim de transparenţă.

AGERPRES: Ce se întâmplă cu firmele care în prezent sunt în procedură de obţinere a codului de TVA?

Dragoş Doroş: Cele care deja se află în procedura veche, în momentul în care intră în vigoare procedura nouă, vor fi judecate după noua procedură. Deci tot ce avem în stoc, nu s-a analizat încă sau la care nu s-a primit răspuns, intră pe procedura nouă şi vor putea să primească codul de TVA pe procedura mai uşoară. În prezent, este în vigoare procedura veche, dar noi încercăm să o facem cât mai prietenoasă. Am instruit oamenii să îi cheme mai mult la dialog pe cei care depun formularul. Şi vă spun că rata de respingere este mai mică în ultima vreme, iar pentru cei cărora li s-a respins formularul în prima fază, când l-au depus a doua oară, pentru că poţi să îl depui de câte ori vrei, a doua oară rata de acceptare a fost mult mai mare. Adică oamenii au înţeles ce e bine, ce nu e bine. Deşi nu există răspuns greşit, dar trebuie o documentare mai bună, şi atunci la a doua încercare rata de acceptare este mare.

AGERPRES: La Declaraţia 394 ce aţi modificat?

Dragoş Doroş: D 394 este un alt formular care a creat tensiune. De fapt, el este o listă de tranzacţii: ce am cumpărat şi ce am vândut. Noi, în momentul în care l-am modificat, am avut discuţii cu mediul de afaceri şi în urma acestor discuţii s-a renunţat la anumite informaţii. Este adevărat că s-a mărit numărul de pagini ale formularului, dar pentru că am făcut ramuri diferite ale formularului pentru ramuri de afaceri diferite. Formularul are acum 18 sau 20 de pagini, în funcţie de cum este listat, dar nicio companie nu le completează pe toate. Dacă eşti din industria telecomunicaţiilor sau turismului, completezi o secţiune sau alta. Adică el, deşi s-a simplificat, este mai stufos, dar tocmai din discuţiile cu mediul de afaceri a reieşit că este mai bine pe secţiuni: pentru turism, pentru IT şi aşa mai departe.

Într-o săptămână vom pune un formular test pe site-ul ANAF şi deja avem un coş de companii care s-au oferit ca până la 1 iulie să testeze formularul. Deci noi o să îl avem transparent, o să avem şi companiile cu care îl testăm, şi la 1 iulie, când trebuie să intre în vigoare, cred eu că deja o să fim în linie cu toată lumea. În plus, s-a renunţat şi la retroactivitate.

AGERPRES: Când va fi posibilă plata taxelor cu cardul bancar sau online?

Dragoş Doroş: Pentru plata cu cardul, deja procedurile de licitaţie şi de achiziţionare a serviciului au fost demarate şi noi sperăm ca la începutul verii să oferim plata cu cardul la ghişeele ANAF. Şi plata online sperăm să fie tot la începutul verii. Singurul lucru care ne preocupă este legat de paşii legali în privinţa achiziţiilor de servicii. În ceea ce priveşte plata online, aceasta se va realiza prin platforma ghişeul.ro. Deci, probabil în timpul lunii iunie taxele se vor putea plăti cu cardul sau online. Deja suntem cu caietele de sarcini distribuite în teritoriu şi în curând se fac anunţurile de licitaţie. Şi la ghişeul.ro suntem în acelaşi stadiu.

AGERPRES: Aveţi la dispoziţie pârghii prin care să convingeţi şi primăriile să se înroleze în acest sistem, astfel încât şi taxele locale să se poată plăti online în cât mai multe localităţi?

Dragoş Doroş: Din păcate, pârghia noastră, având în vedere legislaţia şi autonomia locală, este vorba bună. Dar avem în vedere programe instituţionale la nivel de Guvern şi de ţară prin care primăriile şi ANAF-ul se integrează încet încet în acest sistem în care să se poată plăti totul centralizat.

AGERPRES: Ce alte proiecte majore mai aveţi în lucru la ANAF?

Dragoş Doroş: Am demarat şi am intrat în linie dreaptă cu procedura pentru achiziţionarea softului şi hardului pentru proiectul care se cheamă 'Conectarea caselor de marcat la un server ANAF'. Este un proiect foarte important, în ceea ce înseamnă combaterea evaziunii fiscale, mică, măruntă, dar răspândită pe întregul teritoriu al ţării. În acest moment, există 1,2 milioane de case de marcat în România. Ele sunt fiscalizate, dar în ce fel? Au un card de memorie fiscală care este securizat şi care este la dispoziţia ANAF, dar trebuie să mergem acolo să îl luăm şi să punem altul. Şi mai este şi rola de hârtie care trebuie stocată şi ea. Şi acesta este un control post factum. Adică ANAF vine la un anumit interval de timp, ia acea memorie şi merge cu ea în serverul ANAF şi vede dacă poate să coreleze sau nu datele. În urma acestui proiect, toate casele de marcat vor fi legate online cu un server al ANAF şi numărul de bon fiscal nu va fi dat de casa de marcat ci va fi generat de serverul ANAF . Cu alte cuvinte, serverul ANAF va şti în mod online câte bonuri sunt şi fiecare bon de către cine este emis şi dacă o casă de marcat este în funcţiune sau nu. Pentru că în acel moment poţi să te duci să vezi dacă magazinul este deschis şi dacă acea casă de marcat nu funcţionează. Acesta este un proiect foarte important în ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale. Se discută de 2 ani, dar acum este momentul în care am pus presiune mare pe toate instituţiile implicate şi l-am demarat. Anul acesta terminăm cu specificaţiile tehnice, în 2017 se pun în vânzare noile case de marcat fiscale şi de la 1 ianuarie 2018 casele de marcat vor fi conectate la serverul ANAF. Şi în marea luptă care se cheamă combaterea evaziunii fiscale, acesta va fi un pas foarte important.

Un alt pas este un al doilea server al ANAF care va emite numărul de factură. Adică toate facturile din România vor avea un număr generat de acel server al ANAF şi în felul acesta, ANAF va şti online care au fost facturile emise şi va putea urmări circuitul tranzacţional al mărfurilor din România. Asta înseamnă o administraţie financiară modernă: informatizarea! Nu este primordial să mergi în control, ci primordial este să previi.

Aceşti doi paşi nu trebuie să fie neapărat consecutivi, ci pot fi concomitenţi. Este posibil ca la 1 ianuarie 2018 să intrăm în vigoare cu ambele proiecte, pentru că ele nu depind unul de altul.

AGERPRES: Care mai este relaţia ANAF cu mediul de afaceri?

Dragoş Doroş: Este foarte important că ANAF îşi doreşte să îşi schimbe imaginea. Contribuabilii din România sunt în jur de 800.000. Marea majoritate plătesc cu regularitate sau îşi doresc să plătească cu regularitate, dar nu ştiu cum sau nu au posibilitatea. O parte semnificativ mai mică o reprezintă cei care nu îşi doresc să plătească taxe. Noi ne dorim să întărim dialogul cu contribuabilii şi să avem o legătură constantă cu ei. Şi avem Direcţia Generală a marilor contribuabili şi opt direcţii regionale de contribuabili mijlocii în ţară, care s-au înfiinţat tocmai în ideea aceasta de a-i structura pe cei care aduc venituri mari la buget şi de a-i administra cât de bine se poate. Pentru contribuabilii mici, care sunt răspândiţi în toată ţara şi pentru care au rămas agenţiile de finanţe publice judeţene, avem un program prin care simplificăm procedurile sau emitem ghiduri care să faciliteze o mai bună administrare şi o interacţiune cât mai mică cu Fiscul. Şi dumnealor îşi doresc acelaşi lucru. Este mult mai important să ai un dialog constant şi să ştii mult mai clar şi tu ca administraţie, dar şi contribuabilul ce dai şi când trebuie să îi dai. Este mult mai important decât să te duci odată la cinci ani în controale şi să constaţi sume suplimentare. Iar pentru cei care nu îşi doresc să plătească taxele, cei de la Antifraudă trebuie să apese pedala şi mai tare. Până la urmă, este rolul nostru să curăţăm piaţa de astfel de contribuabili, ca să lăsăm loc mai mult pentru cei care vor să plătească. AGERPRES