Criza economica poate reprezenta o oportunitate pentru Romania, insa masurile autoritatilor nu trebuie sa fie axate pe austeritate, ci pe dezvoltare si programe de investitii, a declarat intr-un interviu pentru Capital Online, Sorin Dimitriu, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti.

Capital Online: Cum se manifesta criza economica in randul agentilor economici din Bucuresti?

Sorin Dimitriu: Criza economica din Bucuresti trebuie privita in contextul national si evident, in cel al Uniunii Europene. Bucurestiul are o situatie privilegiata, intrucat, aici criza inca nu se resimte asa cum se resimte in restul tarii.

Acest lucru se poate consemna cantitativ in primul rand prin numarul de firme care se gasesc in insolventa. Din circa 14.500 de firme aflate in insolventa la nivel national in anul 2008, din Bucuresti erau circa 1.800. Numarul acesta este totusi destul de mic. Iar daca avem in vedere ca numai in ultimele trei luni ale anului 2008, in Bucuresti s-au infiintat peste 6.500 de firme noi, putem spune ca mediul de afaceri bucurestean inca nu a facut cunostinta cu criza financiara si economica. Cel mai probabil, Capitala va resimti efectele crizei in a doua parte a acestui an.

Principala problema cu care se confrunta mediul de afaceri este accesul la finantare.

Astazi, ca urmare a masurilor prudentiale promovate de Banca Nationala, accesul la sursele de finantare a devenit o problema pentru investitori. Deciziile Bancii Centrale, pe fondul situatiei internationale dificile, au determinat, de asemenea, o scumpire a creditului.

Ca urmare, probabil in semestrul doi si in 2010, efectul crizei se va simti in mod deosebit asupra intreprinderilor mici si mijlocii, care nu au aceeasi forta ca marile grupuri industriale.

Mai exista inca un element care va afecta semnificativ evolutia economica a tarii: faptul ca Romania si-a orientat comertul exterior romanesc in mod deosebit catre piata Uniunii Europene. In 2008, cam doua treimi din exporturile romanesti au fost orientate catre tarile UE si doar o treime in afara Uniunii Europene.

Cu siguranta firmele care au mizat exclusiv pe Europa Occidentala – intrata oficial in recesiune in septembrie 2008 -, vor fi afectate semnificativ de criza.

As vrea sa fac o mentiune foarte importanta aici: Strategia Camerei de Comert a fost reorientata catre mediul economic din afara Uniunii Europene. In 2008, o singura misiune economica a fost desfasurata in Uniunea Europeana. Restul misiunilor economice si a forumurilor organizate de Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti au fost orientate cu precadere spre Balcani si spatiul ex-sovietic, dar si catre cel asiatic.

Din pacate acest aspect nu se regaseste in strategia de afaceri al majoritatii firmelor romanesti. Acestea au dorit mai mult sa se duca la Hamburg si Paris si mai putin in sudul fostului spatiu sovietic. Acest element reprezinta un handicap si adauga o presiune suplimentara asupra celor care trebuie sa identifice solutii pentru traversarea crizei.

Nu pot trece cu vederea inca un aspect esential care va complica la nivel national problema traversarii crizei: lipsa culturii mobilitatii fortei de munca.

Pare paradoxal probabil, dar Romania are nevoie de forta de munca. Sunt anumite domenii care se vor dezvolta in continuare. Infrastructura este unul dintre acestea. In general, activitatile ce pot fi finantate din fonduri europene au o buna perspectiva.

Totusi, forta de munca romaneasca nu are cultura mobilitatii. Spre exemplu, cineva care s-a nascut la Botosani vrea sa moara la Botosani. Criza se poate solutiona si prin aceasta metoda, mobilitatea fortei de munca.

Aici vom avea cu siguranta o problema si criza va fi amplificata tocmai de lipsa acestei culturi.

Somajul nu a reprezentat o problema in Romania. Asa cum probabil este cunoscut, Romania importa forta de munca pentru ca o mare parte din populatia aflata in somaj nu are pregatirea ceruta de piata fortei de munca. Populatia trebuie sa inteleaga ca recalificarea devine o obligativitate.

C.O: Cum va simti cetateanul de rand aceasta criza pe plan intern?

S. Dimitriu: Cu siguranta va exista o categorie a populatiei care intelege ca traversarea crizei se face doar prin munca si va exista o a doua categorie a populatiei, care va crede ca traversarea crizei sa va face cu asistenta statului.

Un lucru este foarte clar: statul greseste daca asista aceasta a doua categorie de oameni. Aceasta categorie trebuie doar stimulata pentru a se putea implica activ in economie. Statul trebuie sa se implice in sustinerea primei categorii, a celor care doresc sa munceasca si care evident, doresc sa faca si anumite sacrificii.

Somajul in general in Romania, ca si cifra nu este foarte mare. La nivelul Bucurestiului e chiar nesemnificativ, aproape doua procente, iar la nivel national era, la sfarsitul lunii decembrie 2008, de 4,4%.

Cu siguranta, anul acesta rata somajului se va dubla, dar si in aceste conditii, sunt sigur ca forta de munca din Romania va putea sa-si gaseasca locuri de munca, va exista cerere, daca aceasta cultura a mobilitatii va deveni realitate.

Experienta mea industriala arata foarte clar ca mentalitatea noastra este sa ramanem acolo unde ne-am nascut. Ori, noi trebuie sa facem aceasta mutatie in filosofia vietii noastre si sa devenim oameni moderni, oameni europeni.

Camera de Comert s-a implicat in a identifica solutii pentru acest aspect, de mai mult timp. Am avut numeroase solicitari si avem un departament specializat in astfel de activitati, de reconversie a fortei de munca, care vor trebui sa fie amplificate in perioada urmatoare. Sunt si aducatoare de bani europeni. Fondurile europene sunt inca o solutie a iesirii din criza. Daca Romania va intelege ce sansa uriasa o reprezinta accesarea fondurilor europene ca solutie pentru traversarea crizei, nu va avea probleme semnificative in aceasta perioada.

C.O: Cum pot agentii economici sa minimalizeze efectele crizei economico-financiare?

S. Dimitriu: Prima cale o reprezinta masurile clasice, cum ar fi disponibilizarile, sau restructurarile, care au inceput sa se regaseasca deja in managementul marilor grupuri industriale, dar si la nivelul IMM-urilor.

Acestea insa nu sunt formulele sanatoase de a traversa o criza. Formulele sanatoase sunt programele de dezvoltare. Romania are sansa uriasa de a accesa fonduri europene, de a folosi Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, care finanteaza programe in special in domeniul mediului, al reconversiei fortei de munca si, foarte important, in domeniul energiei verzi.

Aceste segmente au prioritate in finantare. Noi trebuie sa intelegem aceste prioritati europene si sa valorificam aceste oportunitati.

Firmele mai trebuie sa faca insa cateva lucruri. Reorientarea activitatilor comerciale, de export in primul rand catre piata din afara Uniunii Europene, va trebui sa devina o preocupare principala in politica firmelor. Spatiul extra-comunitar e mai putin afectat de actuala criza si beneficiaza si de resurse de materii prime. In acest fel, unele din intreprinderile noastre ar putea sa traverseze cu mai multa usurinta aceasta perioada dificila.

De asemenea, companiile trebuie sa mai faca inca un lucru extrem de important si anume, sa-si redimensioneze si restructureze programele de fabricatie, pentru ca, pe plan mondial, se constata mutatii la nivelul cererii.

Nu trebuie scapat din vedere faptul ca o mare parte din agentii economici inca nu stiu sa scrie proiecte europene. Daca Romania nu va reusi sa acceseze in 2009 circa 4,5 miliarde de euro, problema crizei in Romania va deveni una dificila.

C.O: Cat timp va dura aceasta criza si cum va arata mediul economic romanesc dupa aceea?

S. Dimitriu: In primul rand as vrea sa clarific un aspect: programele de iesire din criza. Am vazut foarte multi oameni politici facand tot felul de declaratii. Sunt cateva principii care trebuie avute in vedere atunci cand vorbim de programe anti-criza.

In primul rand, din criza globala nu se iese cu un program national. Al doilea principiu, cel mai important in opinia mea, este acela ca din criza se iese intotdeauna prin dezvoltare. Acest lucru inseamna programe de investitii si nu austeritate sau programe de asistenta a populatiei.

Este foarte important cum privim dezvoltarea. Primul motor al dezvoltarii este consumul, care in mod firesc elimina teza austeritatii. Cel de-al doilea motor al dezvoltarii este activitatea de cercetare-inovare.

Daca avem in vedere aceste elemente, cu siguranta, traversarea crizei va fi mult mai rapida si cu efecte mai suportabile.

Programul anti-criza nu este un program de guvernare. Programul anti-criza trebuie sa cuprinda cateva masuri. El trebuie sa aiba in vedere problemele financiare si pe cele comerciale. Restul este altceva.

Criza poate sa reprezinte pentru unele state, mai ales pentru unele ca Romania, o oportunitate de a reorienta si remodela structura economiei nationale.

Acesta este un moment extrem de important, care pentru Romania poate insemna renasterea unei economii moderne, capabila sa fie sustinuta de ceea ce reprezinta Romania financiara.

Daca aceste principii vor fi respectate, cred ca Romania se va gasi pe un trend pozitiv incepand cu anul 2011.

Pentru 2009, desi estimarile anunta o crestere economica pozitiva, eu cred ca daca vom reusi o crestere „0”, vom fi o economie performanta. Teama mea este ca spre sfarsitul anului vom avea o crestere negativa.

Sigur, efectele masurilor anti-criza se vor regasi in economie abia la sfarsitul anului 2010, inceputul anului 2011. Totusi, cred ca in 2011, Romania va marca cu siguranta o crestere economica pozitiva.

Pe de alta parte, ca structura, industria automobilelor va ramane si trebuie sa ramana in continuare o prioritate a economiei romanesti pentru ca este vorba de produse cu valoare adaugata semnificativa.

Sper ca va ramane in continuare si se va dezvolta industria prelucrarii produselor agro-alimentare. Piata de software va ramane in continuare o sansa pentru Romania. Sectorul va cunoaste o crestere semnificativa chiar si in anii 2009-2010.

Celelalte sectoare vor fi sectoare complementare. Cu siguranta, siderurgia va ramane. Astazi ea inregistreaza un regres semnificativ, aproape 50% din capacitatile de productie sunt inchise. Acest lucru e generat de faptul ca piata industriei noastre era orientata spre Europa pe de-o parte, iar pe de alta parte, pretul produselor siderurgice si in general metalurgice a scazut dramatic, incat productia devine nerentabila.

C.O: Va avea recenta criza a gazului livrat din Rusia repercusiuni asupra activitatilor economice romanesti in viitor?

S. Dimitriu: Din fericire, criza gazului a afectat putin economia romaneasca, insa celelalte tari din zona noastra au avut probleme destul de serioase.

Pentru a reduce riscul ca Romania sa fie afectata in situatii similare celei de la inceputul acestui an sunt necesare, intr-o prima etapa, extinderea activitatii de stocare a gazului in depozite subterane si dezvoltarea unui terminal de gaz natural lichefiat la Marea Neagra.

Ceea ce este insa cel mai important este ca traseul de alimentare a depozitelor noastre sa nu mai fie unul singur, acela prin Ucraina, pentru ca riscul este foarte mare. Romania ar trebui sa se implice vizibil in proiectele europene care aduc gaz din Asia Centrala, pentru ca o alta cale de alimentare este obligatorie.