Instabilitatea politică afectează leul. Moneda națională pierde teren în fața euro

Pe fondul incertitudinilor politice tot mai accentuate, leul a înregistrat vineri o depreciere semnificativă față de principalele valute internaționale.

Leul pierde teren în fața euro. Banca Națională a României (BNR) a anunțat un curs de referință care reflectă impactul negativ al lipsei unui acord politic asupra piețelor financiare și încrederii investitorilor.

Leul se depreciază semnificativ în fața euro și a altor valute

Moneda europeană a atins un nou prag, fiind cotată vineri la 5,0472 lei, în creștere față de nivelul de 5,0317 lei înregistrat în ziua precedentă. Deprecierea leului față de euro subliniază tensiunile economice și incertitudinile din zona guvernamentală, agravate de blocajele în desemnarea unui premier și conturarea unei majorități parlamentare.

Și dolarul american a înregistrat o ușoară apreciere, ajungând la 4,3797 lei, față de 4,3749 lei în ziua anterioară. Tendința de slăbire a leului se menține și în raport cu lira sterlină, care este cotată vineri la 5,9083 lei, în creștere de la 5,8878 lei.

O excepție o reprezintă francul elvețian, care a înregistrat o scădere ușoară

O excepție o reprezintă francul elvețian, care a înregistrat o scădere ușoară în raport cu leul, fiind cotat la 5,3628 lei, față de 5,3674 lei joi. În același timp, prețul gramului de aur a scăzut la 472,4081 lei, comparativ cu 475,3017 lei în sesiunea precedentă, ceea ce indică o volatilitate mai mare pe piața metalelor prețioase.

Evoluțiile valutare reflectă sensibilitatea piețelor financiare la climatul politic actual, iar absența unui guvern stabil și a unui plan fiscal concret influențează negativ percepția asupra economiei românești. Continuarea negocierilor fără un rezultat clar pune presiune suplimentară pe leu, afectând indirect prețurile și nivelul de trai al populației.

Datoria publică va crește ca procent din PIB până în 2029

Potrivit datelor eToro, datoria publică va crește ca procent din PIB până în 2029, ajungând la 62,6%, din cauza cheltuielilor mai mari pentru reforme și investiții (inclusiv cele din PNRR), urmată ulterior de o evoluție descendentă ca urmare a consolidării fiscale mai accentuată în termeni de deficit ESA, cu încadrarea sub pragul de 60% din PIB până la finalul orizontului de analiză (2041).

Deficitul bugetar al țării a explodat de la niveluri gestionabile, ajungând la peste 15 % din PIB în 2009. Raportul dintre datorie și PIB era de 115%, al doilea cel mai mare din UE, după Italia, cu 116%. Dezvăluirea neregulilor statistice și a subestimării deficitului de către guvernele anterioare a creat o combinație nefastă între o poziție fiscală nesustenabilă și o lipsă de credibilitate. Criza datoriei suverane a Greciei a dus la una dintre cele mai severe contracții economice din istoria modernă. Și totul a început cu un deficit bugetar nesustenabil”, punctează analistul eToro Bogdan Maioreanu.