Datoria publică va crește ca procent din PIB până în 2029, ajungând la 62,6%
Datoria publică va crește ca procent din PIB până în 2029, ajungând la 62,6%, din cauza cheltuielilor mai mari pentru reforme și investiții (inclusiv cele din PNRR), urmată ulterior de o evoluție descendentă ca urmare a consolidării fiscale mai accentuată în termeni de deficit ESA, cu încadrarea sub pragul de 60% din PIB până la finalul orizontului de analiză (2041).
„Situația actuală a datoriei României prezintă o paralelă îngrijorătoare cu cea a Greciei în primele etape ale crizei datoriilor suverane din 2009-2012. Există însă și diferențe importante, cum ar fi nivelul mult mai scăzut al datoriei și momentul în care ne aflăm, întrucât suntem încă într-o fază suficient de timpurie pentru ca măsurile fiscale decisive să prevină adoptarea unor măsuri de austeritate drastice care ar conduce la dificultăți ale economiei. Cu toate acestea, contextul actual al datoriei țărilor la nivel mondial este mai dificil decât era acum 15 ani.
Deficitul bugetar al țării a explodat de la niveluri gestionabile, ajungând la peste 15 % din PIB în 2009. Raportul dintre datorie și PIB era de 115%, al doilea cel mai mare din UE, după Italia, cu 116%. Dezvăluirea neregulilor statistice și a subestimării deficitului de către guvernele anterioare a creat o combinație nefastă între o poziție fiscală nesustenabilă și o lipsă de credibilitate. Criza datoriei suverane a Greciei a dus la una dintre cele mai severe contracții economice din istoria modernă. Și totul a început cu un deficit bugetar nesustenabil”, punctează analistul eToro Bogdan Maioreanu.
Deficitul bugetar al României este îngrijorător
Deficitul bugetar, care pare atât de dificil de redus, este îngrijorător deoarece poate contribui la o creștere accentuată a datoriei publice. Datoria publică a României a ajuns la 56,3% din PIB în februarie 2025 și este însoțită de unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, de 9,3% din PIB în 2024.
Deși nivelul datoriei publice rămâne semnificativ sub nivelurile maxime înregistrate de Grecia în perioada crizei, proiecțiile actuale sugerează că traiectoria datoriei României ar putea ajunge la 63% din PIB până în 2026, în scenariile de referință, cu posibile creșteri până la 70% din PIB până în 2028, dacă nu se vor lua măsuri de corecție fiscală suficiente.
„Există însă o diferență esențială: momentul în care ne aflăm. România are posibilitatea de a implementa măsuri corective și de a menține creșterea economică înainte de a atinge niveluri nesustenabile ale datoriei. Experiența Greciei constituie un avertisment clar că este esențial să se ia măsuri fiscale decisive din timp pentru a preveni un proces de ajustare mult mai sever ulterior.
Cu toate acestea, situația globală actuală este mai complexă decât era acum 15 ani. Deficitul generat de pandemie a dus la o creștere fără precedent a datoriei globale, care a depășit 323 de trilioane de dolari în 2024, transformând fundamental peisajul investițional și creând provocări și oportunități complexe care remodelează strategiile de portofoliu la nivel mondial.”
Datoria Publică reprezintă aproximativ 326% din PIB-ul global și nu este doar o preocupare statistică, este o forță sistemică care redefinește modul în care investitorii abordează riscul, randamentul și alocarea activelor pe toate piețele.
În plus, inflația post pandemie a dus la o creștere a ratelor dobânzilor, iar datoria este dificil de gestionat chiar și pentru economii mature precum SUA sau Marea Britanie, plățile dobânzilor consumând o parte din ce în ce mai mare din bugetele naționale.
Statele cu cele mai mari datorii publice
Investitorii asistă la o schimbare fundamentală, în care veștile economice pozitive sunt umbrite de îngrijorările crescânde cu privire la sustenabilitatea fiscală. Erodarea bonității suverane reprezintă probabil cea mai profundă provocare cu care se confruntă investitorii în prezent.
În G20, cel mai mare raport datorie – PIB aparține Japoniei, cu 235%, ea fiind urmată de Singapore (173%), Italia (135%) și Statele Unite ale Americii (124%).
În Europa, țara cu cel mai mare raport datorie/PIB este Grecia (154%), ea fiind urmată de Italia (135%) și Franța (113%).
Zona euro se situează la 87%. Germania se situează la 63%, Ungaria se situează la 73%, Slovenia la 67%, Slovacia la 59% și Croația la 58%.
Polonia se situează la un nivel similar cu România: 55%, dar cu un deficit bugetar mai mic. În comparație cu acestea, datoria României nu se află la un nivel foarte ridicat, problema principală fiind deficitul bugetar, cel mai mare din UE și ratingul de țară.
