România se confruntă cu o criză fiscală acută, iar fostul președinte al Partidului Național Liberal, Theodor Stolojan, atrage atenția că singura măsură viabilă pentru reducerea deficitului bugetar estimat la 7% în 2025 este majorarea Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA). Conform acestuia, alte soluții fiscale ar trebui abandonate, deoarece nu ar avea impactul necesar pentru atingerea țintei de deficit asumată față de Uniunea Europeană.

Stolojan propune majorarea TVA pentru reducerea deficitului bugetar

În primul trimestru al anului, creșterea economică a fost de doar 0,3%, mult sub prognozele oficiale, ceea ce adâncește presiunea asupra bugetului de stat. În acest context, piețele financiare deja penalizează România prin creșterea dobânzilor la împrumuturi. Această evoluție indică o scădere a încrederii investitorilor internaționali în capacitatea statului român de a-și gestiona responsabil finanțele publice.

Stolojan subliniază că guvernul trebuie să ia măsuri drastice pentru a respecta angajamentul de reducere a deficitului bugetar de la peste 9% în 2024 la 7% în 2025. Acest obiectiv marchează începutul unui program pe termen lung convenit cu Uniunea Europeană, care prevede scăderea treptată a deficitului sub pragul de 3% până în anul 2031. În opinia fostului lider liberal, singura cale realistă pentru atingerea acestei ținte este creșterea TVA, nu neapărat cu două puncte procentuale, ci exact atât cât este nevoie pentru a asigura echilibrul bugetar.

Această propunere vine în contextul în care majorarea TVA este deja un subiect discutat în cadrul coaliției de guvernare și în rândul decidenților politici. Totuși, există voci importante care se opun. Nicușor Dan, spre exemplu, a afirmat public, chiar în timpul campaniei electorale, că nu va susține o astfel de măsură pe parcursul mandatului său, asumându-și această promisiune în mod oficial.

„Blocajul cu privire la majorarea TVA este generat de neînțelegerea consecințelor grave ale neîndeplinirii angajamentului luat de către România de a reduce deficitul bugetar de la peste 9% în anul 2024 la 7% în anul 2025, care este primul an din Programul convenit cu Uniunea Europeană pentru reducerea treptată a deficitului la sub 3%, la nivelul anului 2031”, a declarat Theodor Stolojan.

O eventuală neprezentare a unui program credibil va avea consecințe grave asupra reputației financiare a României

Stolojan susține că majorarea TVA trebuie aplicată în semestrul al doilea din 2025, iar ulterior, începând cu anul 2026, taxa ar putea fi din nou redusă, odată cu implementarea reformelor structurale, în special în ceea ce privește cheltuielile publice și sistemul de asigurări de sănătate. Aceste reforme ar urma să genereze economii bugetare și să reducă presiunea fiscală asupra populației și mediului economic.

Fostul președinte PNL avertizează că o eventuală neprezentare a unui program credibil de reducere a deficitului bugetar va avea consecințe grave asupra reputației financiare a României. În lipsa acestuia, țara riscă să fie retrogradată în categoria „junk”, ceea ce ar semnifica un risc crescut pentru investitori și dificultăți sporite în atragerea de finanțări externe.

„Singura soluție reală care i-a rămas guvernului pentru semestrul II 2025 ca să reducă deficitul la 7% este creșterea TVA nu numai cu 2 puncte procentuale, ci cu cât trebuie și renunțarea la celelalte măsuri fiscale. TVA va fi redusă începând cu anul 2026, pe măsură ce reformele pentru reducerea cheltuielilor publice și reforma fiscală, inclusiv reforma sistemului de asigurări de sănătate, încep să dea rezultate”, a mai spus fostul președinte al PNL.

Theodor Stolojan
SURSA FOTO: Dreamstime

Există și opinii divergente cu privire la această majorare

Pe de altă parte, există și opinii divergente. Florin Cîțu, fost premier, afirmă că majorarea TVA nu este o soluție eficientă, întrucât un punct procentual în plus ar aduce doar 800 de milioane de euro – exact cât a pierdut România din a treia tranșă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El consideră că această sumă poate fi recuperată prin eliminarea influenței politice din conducerea companiilor de stat, ceea ce ar duce la o mai bună gestionare a resurselor publice.

La rândul său, economistul Cristian Păun critică public susținerea creșterii taxelor. Acesta acuză faptul că, de peste o lună, susținătorii acestor măsuri „îl aburesc pe președinte și ne aburesc pe noi”, sugerând că problema reală a României nu constă în lipsa veniturilor bugetare, ci în cheltuirea ineficientă a acestora.