Miniștrii de Finanțe din zona euro (Eurogrup) au recomandat oficial ca Bulgaria să devină al 21-lea stat membru al zonei euro începând cu 1 ianuarie 2026. Sprijinul a venit în urma evaluărilor favorabile realizate anterior de Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană, care au arătat că Bulgaria îndeplinește toate criteriile necesare pentru aderarea la moneda unică europeană.
Bulgaria a fost nevoită să îndeplinească mai multe criterii economice stricte
Această recomandare urmează să fie adoptată oficial de toți cei 27 de miniștri de Finanțe din Uniunea Europeană în cursul zilei de vineri și ulterior de liderii europeni în cadrul reuniunii Consiliului European programată pentru 26 iunie. Luna viitoare, în cadrul unei noi reuniuni, miniștrii de Finanțe din UE vor stabili rata oficială de conversie a levei bulgare în euro. După acest pas, Bulgaria va avea la dispoziție șase luni pentru a realiza tranziția tehnică necesară până la introducerea efectivă a monedei euro.
„Eurogrupul a stabilit joi că Bulgaria îndeplineşte toate condiţiile necesare pentru adoptarea euro”, a declarat Paschal Donohoe, care a condus reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro (Eurogrup).
Pentru a obține aprobarea aderării la zona euro, Bulgaria a fost nevoită să îndeplinească mai multe criterii economice stricte. Unul dintre cele mai importante a fost cel privind inflația: statul candidat nu poate depăși cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor trei state membre UE cu cele mai scăzute rate ale inflației.
În luna aprilie, aceste state au fost Franța (0,9%), Cipru (1,4%) și Danemarca (1,5%), ceea ce a însemnat un prag de referință de 2,4%. Bulgaria a înregistrat o rată a inflației de 2,8%, în marja acceptabilă în contextul economic actual.
Țara a înregistrat un deficit bugetar de 3% din PIB în anul 2024
În plus, Bulgaria a înregistrat un deficit bugetar de 3% din PIB în anul 2024, exact la limita maximă permisă de regulile Uniunii Europene, și se estimează că acesta va scădea la 2,8% în 2025. Datoria publică a fost de 24,1% din PIB anul trecut și este prognozată să ajungă la 25,1% anul acesta, mult sub pragul impus de 60%.
Țara este deja membră a Mecanismului Cursului de Schimb (MCS II), condiție esențială pentru aderarea la zona euro, care presupune o participare de cel puțin doi ani fără tensiuni majore asupra cursului de schimb.
Adoptarea euro de către Bulgaria marchează prima extindere a zonei euro de la intrarea Croației în anul 2023. După aderarea Bulgariei, doar șase țări membre UE vor mai rămâne în afara zonei euro: Suedia, Polonia, Cehia, Ungaria, România și Danemarca. Niciuna dintre acestea nu are în prezent planuri concrete pentru a adopta moneda unică, fie din motive politice, fie pentru că nu îndeplinesc criteriile economice necesare.
Țara este suspectată că a manipulat inflația pentru a îndeplini criteriile de convergență
Chiar dacă autoritățile europene au confirmat că țara îndeplinește condițiile tehnice, în special privind inflația, un val de acuzații și suspiciuni a fost generat de modul în care Sofia ar fi reușit să atingă acest prag. În centrul polemicii se află o reducere bruscă și masivă a taxelor spitalicești, care a alimentat suspiciunile de manipulare deliberată a datelor economice.
În aprilie 2025, Bulgaria a anunțat o scădere neașteptată cu 82,8% a taxelor zilnice pentru tratamentele spitalicești, de la 5,8 leva la 1 leva. Mișcarea a fost tratată cu rezerve chiar și de presa națională, în condițiile în care explicațiile oficiale au fost puține, iar decizia nu a fost însoțită de o justificare clară. Totuși, impactul asupra indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost imediat și semnificativ: inflația anuală a serviciilor a scăzut cu 2,9 puncte procentuale, iar inflația generală a coborât la 2,7%, exact sub limita de 2,8% impusă de UE.
Comisia Europeană a recunoscut că reducerea taxelor spitalicești a avut un rol esențial în atingerea obiectivului de inflație
Mai mult, tarifele feroviare și serviciile poștale au fost și ele reduse cu peste 9%, contribuind la scăderea inflației cu încă 1,2 puncte procentuale între martie și aprilie.
Criticii afirmă că această tactică ar fi una artificială, menită să cosmetizeze situația reală din economie. Steve Hanke, profesor la Universitatea Johns Hopkins și arhitectul consiliului monetar bulgar, a exprimat public dubii serioase cu privire la veridicitatea datelor.
Acesta a argumentat că, în condițiile în care masa monetară a crescut într-un ritm mult peste limita de 6,3% necesară pentru stabilitatea prețurilor, inflația raportată nu reflectă realitatea economică.
„Din aprilie 2023, rata anuală de creștere a masei monetare a Bulgariei a fost cu mult peste 6,3%. Având în vedere această creștere accelerată a masei monetare, este de așteptat ca datele privind inflația să fi fost ajustate pentru a arăta mai bine (citește: mai scăzut) decât ar reflecta inflația reală”, a declarat Hanke.
Foști oficiali guvernamentali au mers mai departe, sugerând că ajustările statistice nu s-au limitat doar la sănătate, ci s-au extins și la alte sectoare reglementate, precum transportul și poșta. În opinia acestora, scăderea bruscă a prețurilor nu are o justificare economică sustenabilă, ci a fost gândită pentru a ajuta Bulgaria să bifeze ultimul criteriu important pentru a intra în zona euro.
Guvernul bulgar neagă orice legătură între scăderea taxelor și obiectivul de convergență monetară
În ciuda acestor acuzații, guvernul bulgar neagă orice legătură între scăderea taxelor și obiectivul de convergență monetară. Ministerul Finanțelor a respins acuzațiile ca fiind nefondate, afirmând că datele statistice furnizate sunt corecte și că Bulgaria a fost un partener de încredere în relația cu instituțiile europene.
Ministerul Sănătății a declarat că măsura are drept scop reducerea poverii financiare asupra gospodăriilor, în linie cu recomandările Consiliului UE. Totuși, asociațiile medicale au reacționat dur, acuzând guvernul că pune în pericol un sistem sanitar deja fragil. Acestea au semnalat că taxa de spitalizare, deși simbolică, reprezintă o sursă importantă de venit pentru spitalele din zonele rurale. De exemplu, Spitalul Universitar Sfânta Ekaterina din Sofia estimează o pierdere anuală de aproximativ 40.000 de leva din cauza acestei reduceri.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a evidențiat, într-un raport din 2023, că Bulgaria are cea mai mare proporție de plăți directe din UE în domeniul sănătății, cu un nivel de 34% din totalul cheltuielilor, comparativ cu media europeană de 15%. Acest lucru indică un sistem deja suprasolicitat, unde orice reducere de fonduri poate avea consecințe grave.
Protestele împotriva euro au crescut în intensitate în ultimele luni
În plan politic, subiectul a devenit exploziv. Partidele eurosceptice au acuzat guvernul că grăbește artificial aderarea la zona euro, fără ca populația să fie pregătită. Datele Eurobarometrului arată o opinie publică divizată în Bulgaria, unde sprijinul pentru moneda unică este sub media UE.
Mulți bulgari nu sunt de acord cu aderarea țării la zona euro, iar protestele împotriva euro au crescut în intensitate în ultimele luni.
Cu toate acestea, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană au validat oficial pregătirea Bulgariei pentru aderarea la zona euro.
Decizia finală privind intrarea în zona euro și stabilirea cursului de schimb între leva și euro este așteptată pe 8 iulie, în cadrul unei reuniuni a Consiliului UE.
În urma aderării Bulgariei, doar șase țări din UE vor mai rămâne în afara zonei euro: România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia și Danemarca.
