Producția de cărbune a României scade ușor în 2025.
Producţia de cărbune a României s-a situat, în primele patru luni ale anului 2025, la 629.600 tone echivalent petrol (tep), în scădere ușoară cu 0,7% (minus 4.500 tep) comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Pe segmentul importurilor, datele indică o diminuare mult mai accentuată. În intervalul ianuarie-aprilie 2025, România a importat 31.500 tep de cărbune, cu 31.900 tep mai puțin față de perioada similară a anului 2024, ceea ce echivalează cu o reducere de 50,3%.
Conform estimărilor publicate în cea mai recentă Prognoză a echilibrului energetic de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), tendința de scădere va continua atât în producție, cât și în importuri, pe măsură ce noi capacități de generare a energiei vor intra progresiv în sistem până în 2027. Proiecțiile CNSP indică diminuări de 11,4% pentru producţia de cărbune şi de 24,5% pentru importuri, până la finalul orizontului de prognoză.
Astfel, pentru întreg anul 2025, producția de cărbune este estimată la 1,718 milioane tep, în scădere cu 10,5% față de anul anterior. Pentru 2026, producția ar urma să atingă 1,555 milioane tep (minus 9,5%), iar pentru 2027 este prognozată o nouă scădere la 1,432 milioane tep (minus 7,9%).
Importurile vor urma o traiectorie descendentă și mai abruptă. În 2025 sunt așteptate să scadă cu 20,5%, până la 164.000 tep, în 2026 cu 26,3%, la 121.000 tep, iar în 2027 cu 34,4%, până la 79.000 tep.
Tendința generală reflectă atât continuarea eforturilor de decarbonizare, cât și adaptarea treptată a mixului energetic național, într-un context european marcat de tranziția energetică și de consolidarea securității energetice.
Autoritățile cer flexibilitate în calendarul tranziției energetice
În pofida acestor scăderi, România nu este pregătită să renunțe complet la producția de energie pe cărbune în lipsa unor alternative sigure. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a transmis recent acest mesaj ferm comisarului european pentru energie, Dan Jørgensen, în cadrul unei întâlniri oficiale. Mai multe detalii aici.
Sebastian Burduja a subliniat că închiderea celor 1.755 MW de capacitate pe cărbune, prevăzută pentru 1 ianuarie 2026 prin Planul Național de Redresare și Reziliență, nu poate fi realizată în absența unor alternative solide de producție a energiei.
Ministrul a subliniat că înlocuirea actualelor capacități pe cărbune cu unități de producție care să funcționeze în bandă este esențială pentru stabilitatea sistemului energetic, mai ales în sezonul rece. România și-a redus deja emisiile de gaze cu efect de seră cu 77% și își menține obiectivul de eliminare completă a cărbunelui până în 2032, însă, în lipsa unor unități alternative operaționale, o închidere prematură ar vulnerabiliza sistemul.
