Informaţia serii despre NATO! Vestea teribilă a venit chiar din România: Mâine ar intra în război…

Este anunţul serii cu privire la Alianţa Nord-Atlantică! Declaraţiile lui Jens Stoltenberg privind aderarea Ucrainei la NATO au produs rumoare joi, iar o reacţie de ultimă oră a venit acum chiar de la Bucureşti. Ce ar însemna cu adevărat pentru NATO o intrare rapidă a Ucrainei în alianţă?

Este Ucraina mai aproape de aderarea la NATO?

Viitorul Ucrainei este alături de NATO, aşa cum a susţinut Jens Stoltenberg la Kiev?

Vineri, Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, spunea că toţi aliaţii sunt de acord că acest lucru trebuie să se întâmple, declaraţie ce a fost totuşi imediat criticată de către Germania.

„Viitorul Ucrainei este în familia euroatlantică, viitorul Ucrainei este în NATO. Toţi aliaţii sunt de acord cu acest lucru.

În acelaşi timp, obiectivul principal al Alianţei, al aliaţilor, este să se asigure că Ucraina câştigă”, a susţinut Stoltenberg joi, cu ocazia întâlnirii pe care a avut-o la Kiev cu preşedintele Volodimir Zelenski, în timp ce liderul ucrainean insista că „este momentul” ca NATO să adreseze o invitaţie de aderare Ucrainei.

Analistul politic Bogdan Chirieac a atras totuşi atenţia că, în ciuda dorinţelor exprimate de Ucraina şi bunăvoinţei de la vârful NATO, o aderare la Alianţa Nord-Atlantică nu se poate produce rapid, existând înainte foarte multe criterii de îndeplinit.

În plus, NATO ar fi atrasă automat în războiul cu Rusia, dacă Ucraina ar adera pe loc, iar Alianţa mai mult ca sigur nu îşi doreşte un astfel de deznodământ.

Analistul consideră că mesajul transmis de Jens Stoltenberg este mai degrabă o declaraţie politică menită să ajute Ucraina şi să vină ca un avertisment la adresa Rusiei.

Ucraina trebuie să îndeplinească multe criterii înainte să poată deveni oficial membru al NATO, în cazul în care va fi invitată

„Pentru a fi membru NATO trebuie să îndeplinești anumite criterii. Unul dintre criterii, foarte important, este să nu ai probleme teritoriale cu vecinii. Deci, ne aducem aminte că în 1997 înaintea Summitului NATO de la Madrid, România a fost susținută de toate statele europene și atunci s-a opus fostul Președinte American Bill Clinton. Asta a fost problema.

Deci una dintre problemele principale era să nu mai ai litigii teritoriale cu vecinii și atunci România semnase tratatul cu Ungaria și tratatul cu Ucraina consfințind efectele Pactului Ribbentrop-Molotov din 1940.

Și nu numai. Trebuie să ai stat de drept, sunt foarte multe criterii și multe dintre ele se suprapun cu criteriile de admitere a unui stat în Uniunea Europeană.

Acum, probabil că declarația politică este menită să ajute Ucraina și să avertizeze serios Rusia pentru atrocitățile pe care le comite în Ucraina, dar practic nu văd cum s-ar putea face acest lucru.

Probabil că se referă la faptul că Ucraina, după încetarea războiului, după semnarea unui acord de pace, ar putea să între în NATO, pentru că dacă mâine ar fi admisă Ucraina în NATO, tot mâine NATO intră în război cu Rusia”, este explicaţia oferită de Bogdan Chirieac pentru Antena 3.