Premierul Viorica Dăncilă a declarat, joi că proiectul de buget se va afla pe ordinea de zi suplimentară a şedinţei de vineri a Guvernului, programată să înceapă la ora 12:00.
Guvernul a anunţat ordinea de zi pentru şedinţa de vineri, însă pe aceasta nu figurează proiectul bugetului de stat.
Dăncilă a explicat că şedinţa pregătitoare a avut loc înainte ca ea să plece la Bruxelles, dar proiectul de buget se va afla pe ordinea de zi suplimentară.
Pe de altă parte, Viorica Dăncilă a spus că ar putea fi rediscutate unele prevederi ale OUG 114.
„Un guvern trebuie să dea dovadă de flexibilitate şi să vadă ce funcţionează şi ce nu funcţionează şi nu trebuie să mergem pe ideea că totdeauna avem dreptate. Poate au fost elemente în care ar trebui să luăm o altă decizie. Nu pot să vă spun ce vom proroga şi ce nu, dar pot să vă spun că vom avea o discuţie foarte detaliată pe fiecare aspect şi ceea ce credem că nu funcţionează şi sunt argumente temeinice vom încerca să avem o soluţie pentru ele“, a afirmat Viorica Dăncilă, fiind întrebată despre solicitarea UDMR de amânare a intrării în vigoare a aşa-numitei taxe pe lăcomie.
Deşi proiectul de buget urmează ssă fie discutat de Executiv, în continuare există nemulţimiri din partea primarilor de municipii, dar şi din alte domenii.
Chiar joi, DIICOT a precizat, într-un comunicat, că fondurile alocate prin proiectul de buget nu permit desfăşurarea în condiţii optime a activităţii şi pun în pericol finalizarea cauzelor penale aflate în curs. Instituţia susţine că după plata datoriilor, suma rămasă îi permite funcţionarea pentru cel mult şase luni.
Şi medicii de familie şi-au exprimat public nemulţumirea faţă de finanţarea medicinei primare în 2019, fapt care „aruncă medicina de familie în criză“. Societatea Naţională de Medicina Familei (SNMF) a solicitat autorităţilor să asigure stabilitate pentru cabinetele medicilor de familie, temelia oricarui sistem public de sănătate funcţional şi eficient.
Totodată, UDMR, care are un protocol de colaborare cu coaliţia PSD-ALDE, a criticat proiectul de buget.
Proiectul de buget pe 2019, prezentat în urmă cu o săptămână de Ministerul Finanţelor, pfrevede un plus de 54,9% la Transporturi, de 64,6% la Sănătate şi de 46,7% la Educaţie, la Ministerul pentru Mediul de Afaceri şi Ministerul Comunicaţiilor înregistrându-se o scădere a bugetelor.
Printre ministerele care au cel mai mult de câştigat în acest an sunt Ministerul Transporturilor, un plus la buget de 54,9% faţă de bugetul alocat anul trecut, până la 11,66 miliarde de lei, Ministerul Sănătăţii, +64,6%, până la 9,486 miliarde de lei, şi Ministerul Educaţiei, +46,7%, până la 30,83 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget pe 2019. Totodată, Ministerul Muncii şi Administraţia Prezidenţială au printre cele mai mici creşteri, în timp ce Secretariatul General al Guvernului (SGG) are un buget cu 64,8% mai mare. Ministerul pentru Mediul de Afaceri şi Ministerul Comunicaţiilor au printre cele mai mari scăderi.
Proiecţia bugetară pentru acest an este construită pe un produs intern brut de 1.022.500 milioane lei, o ţintă de creştere economică de 5,5%, o rată a inflaţiei de 2,8% şi un deficit bugetar pe cash estimat la 2,55% din PIB. Deficitul ESA este prognozat la 2,57% din PIB, conform proiectului de buget pe 2019.
Bugetele tuturor celor patru servicii de informaţii ale României cresc anul acesta. Creditele bugetare cumulate ale SRI, SIE, STS şi SPP se majorează astfel cu aproape 14%, potrivit proiectului bugetului de stat, de la 3,17 miliarde lei anul trecut la 3,61 miliarde lei în 2019, cea mai mare creştere fiind consemnată de STS, de aproape 70%.
Liderul PSD Liviu Draagnea a susţinut reducerea bugetelor serviciilor de informaţii,a firmând că “banii vor merge la copiii României”, el invocand posibilitatea instituireii unui program prin care copiii să beneficieze gratuit de vitamina D, ceea ce i-a atras critici şi ironii.
Proiectul prevede tăierea cu 6% a creditelor bugetare ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), de la o execuţie preliminată pe 2018 de 185,058 milioane lei la o alocare de 174,017 milioane lei anul acesta. Anul trecut, bugetul DNA a crescut cu aproape 10% faţă de 2017.
De asemenea, proiectul prevede reducerea cu 33,86%, faţă de execuţia preliminată pe 2018, a creditelor bugetare destinate susţinerii cultelor religioase, care constau în principal în bani alocaţi pentru construirea şi întreţinerea lăcaşelor de cult, de la 213,2 la 141 milioane lei. În 2017, în acest scop s-au cheltuit de la buget doar 70,26 milioane lei.