Industrie, apărare, mediu, muncă forţată: Ursula von der Leyen vrea să întărească autonomia UE

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen are planuri mari pentru a întări autonomia Uniunii Europene. Aceasta a anunțat organizarea de către Franţa a unui summit privind apărarea europeană, care urmează să aibă loc în 2022.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a prezentat, miercuri 15 septembrie, proiectele prioritare, cerând să se întărească autonomia industrială a Uniunii Europene (UE), accelerând construcţia unei „Uniuni a apărării”, arată Le Monde. 

În timp ce retragerea haotică din Afganistan a armatei americane a relansat reflecţia asupra autonomiei militare a celor 27, „de o Uniune a apărării avem nevoie”, a susţinut dna von der Leyen în faţa eurodeputaților reuniţi la Strasbourg. 

„A venit vremea pentru UE să treacă la viteza superioară” pentru a se „apăra contra atacurilor cibernetice, a acţiona acolo unde NATO şi ONU nu sunt prezente şi să gestioneze crizele la timp”, a pledat şefa executivului european cu ocazia celui de-al doilea discurs al său despre starea Uniunii.

Summit pe tema apărării europene

Un summit sub preşedinţia franceză a UE va fi consacrat acestei teme în primul semestru din 2022, a anunţat ea, în vreme ce proiectul de creare a unei forţe europene de reacţie rapidă de 5.000 de militari, despre care se discută deja de mai multe luni, este departe de a întruni unanimitatea. 

„Puteţi dispune de forţele cele mai avansate din lume, dar dacă nu sunteţi niciodată gata să le utilizaţi, la ce folosesc ele?”, a ironizat Ursula von der Leyen, denunţând o „lipsă de voinţă politică”.

Pentru a susţine Afganistanul, ea a promis un ajutor umanitar suplimentar de 100 de milioane de euro. UE a crescut de patru ori acest ajutor pe 2021, la peste 200 de milioane de euro. Bruxellesul vrea de asemenea să-şi întărească instrumentele pentru a înfrunta mai bine viitoarele crize sanitare angajând până în 2027 o investiţie europeană de 50 de miliarde de euro.

Mai ales, Comisia înţelege să profite de colosalul plan de relansare pe care îl conduce pentru a construi o economie europeană mai verde şi mai digitală, întărind în acelaşi timp autonomia industrială a continentului.

Ursula von der Leyen a cerut din nou să crească producţia europeană de semiconductoare, tehnologie crucială pentru care UE este dependentă de Asia.

„Este o problemă de suveranitate”, a remarcat ea.

Relansare economică şi grijă faţă de mediu

Bruxellesul vrea să se bazeze pe ambiţiosul său Pact verde şi obiectivele europene de reducere a emisiilor de gaz cu efect de seră, pentru a împăca relansarea economică şi grija pentru mediu.

„Europa nu poate face totul singură. Mari puteri economice, Statele Unite sau Japonia, şi-au fixat obiective de neutralitate climatică pentru 2050 sau aproape”, la fel ca UE, dar „aceste obiective trebuie susţinute de planuri concrete” până la COP26 de la Glasgow din noiembrie, a avertizat totuşi dna von der Leyen.

Acordul de la Paris prevede pentru comunitatea internaţională să aducă 100 de miliarde de dolari (84 de miliarde de euro) pe an până în 2025 pentru a finanţa „acţiunea climatică” a ţărilor celor mai vulnerabile. Dar dacă UE dă 25 de miliarde de dolari anual, „gaura căscată lăsată de alţii face obiectivul mondial de neatins”, a spus ea, promiţând să întărească contribuţia europeană cu 4 miliarde pe an până în 2027.

Lupta contra violenţei împotriva femeilor

Şefa executivului european şi-a prezentat de asemenea grija pentru justiţia socială, pentru sprijinul pentru tineri – în special un nou program de schimburi transfrontaliere – şi pentru femei, cu anunţarea unui proiect de lege pentru a lupta contra violenţei împotriva femeilor.

„Trebuie să reflectăm la felul în care criza a schimbat faţa economiei noastre, de la creşterea datoriei la repercusiunile inegale asupra diferitor sectoare, trecând prin noile moduri de lucru”, a remarcat ea, anunânţând lansarea unei dezbateri în săptămânile următoare privind „guvernanţa economică”.

Confruntată cu o relansare precară, UE „nu va repeta eroarea” comisă după ultima criză financiară, când după o revenire grăbită la rigoarea bugetară a provocat o recădere a continentului în recesiune, a promis ea.

În vreme ce Comisia a început o confruntare cu Polonia şi Ungaria în legătură cu respetarea statului de drept, care ar putea condiţiona plăţile din planul de relansare, dna von der Leyen a remarcat pur şi simplu „evoluţia îngrijorătoare a anumitor state”, fără a le numi, precizând că „dialogul nu este suficient”.

Să se interzică produsele provenite din munca forţată

Comisia Europeană va propune de asemenea să fie interzisă în UE vânzarea de produse provenite din munca forţată, a anunţat dna von der Leyen; ceea ce ar putea să se refere la producţia chinezească care implică minoritatea musulmană uigură.

„25 de milioane de persoane în lume sunt ameninţate de munca forţată la care sunt obligate. Nu vom accepta niciodată ca ele să fie obligate să fabrice produse pentru ca aceste produse să fie apoi propuse spre vânzare aici, în Europa”, a declarat ea. „Propunem deci să se interzică pe piaţa noastră produsele care au fost fabricate prin muncă forţată. Drepturile omului nu sunt de vânzare cu niciun preţ”, a adăugat ea.