Industria construcțiilor intră în alertă. Pesimism în creștere și lipsă acută de angajați
SURSA FOTO: Facebook, Ciprian Ciucu - șantier, clădire în construcție
Piața construcțiilor și instalațiilor din România intră într-o fază de ajustare, marcată de incertitudini și schimbări de strategie. Un studiu realizat de MKOR pentru Uniprest Instal arată că tot mai mulți jucători din industrie se așteaptă la scăderea volumului de lucrări în 2026, în timp ce lipsa personalului calificat devine cea mai mare provocare.
Industria construcțiilor intră în alertă. Pesimism în creștere: majoritatea companiilor se așteaptă la scădere
Datele raportului „Piața de Construcții & Instalații în România, 2026” indică o deteriorare a sentimentului din industrie. Aproximativ 62% dintre profesioniști anticipează o reducere a volumului de lucrări în 2026, în creștere față de 48% în anul anterior.
Această evoluție reflectă presiunile tot mai mari din piață, dar și schimbările de strategie ale companiilor, care își mută atenția către eficiență operațională, infrastructură și respectarea cerințelor de reglementare.
Rolul statului și importanța fondurilor europene
În acest context, autoritățile sunt chemate să joace un rol esențial în susținerea sectorului, în special prin accelerarea investițiilor și creșterea absorbției fondurilor europene.
„În contextul actual, rolul statului este esențial în susținerea sectoarelor afectate de incertitudine și de scăderea investițiilor. Domeniul construcțiilor și instalațiilor este unul cu reacție lentă, unde deciziile luate astăzi se văd în piață peste luni sau chiar ani, motiv pentru care este nevoie de planificare pe termen mediu și lung. În același timp, fondurile europene rămân principalul motor de dezvoltare, iar prioritatea noastră este finalizarea proiectelor aflate în derulare și creșterea capacității de absorbție. România are în continuare un potențial semnificativ de creștere, însă pentru a-l valorifica este nevoie de investiții coerente, de consolidarea capacității industriale și de o utilizare eficientă a resurselor disponibile.”, afirmă Barna Tánczos.
Criza de personal depășește incertitudinea economică
Pentru prima dată în ultimii ani, deficitul de forță de muncă calificată devine principala preocupare a companiilor, depășind incertitudinile macroeconomice.
Aproximativ 24% dintre respondenți indică lipsa personalului drept cea mai mare problemă, însă în sectorul instalațiilor impactul este și mai puternic, ajungând la 33%.
„Anul acesta vedem o schimbare clară de dinamică în piață. Nu mai este vorba doar despre contextul economic, ci despre capacitatea reală a companiilor de a livra proiecte într-un mediu tot mai complex. Lipsa de personal calificat începe să fie o limitare reală, iar în paralel crește presiunea pe eficiență și pe calitatea execuției. În acest context, diferența o vor face companiile care reușesc să își organizeze mai bine procesele și să lucreze cu parteneri care aduc valoare, nu doar produse.”, afirmă Eniko Péter.
Raportul evidențiază și vulnerabilități în execuția proiectelor. Peste jumătate dintre companii pierd resurse din cauza modificărilor tehnice apărute pe parcursul lucrărilor, iar aproape jumătate indică erori de proiectare ca factor major de cost.
În plus, întârzierile la plată și termenele nerealiste impuse de parteneri continuă să afecteze fluxul operațional al firmelor.
Piața se transformă: mai puțină expansiune, mai multă disciplină
Deși percepția generală este una mai rezervată, datele nu indică o prăbușire a pieței, ci mai degrabă o etapă de recalibrare. Sectorul industrial rămâne dominant, însă pe termen mediu sunt așteptate creșteri în proiectele mixte și publice.
În același timp, companiile continuă să investească, însă își schimbă prioritățile. Accentul se mută de la expansiune către consolidarea infrastructurii și conformarea la reglementări.
Accesul la finanțare devine mai dificil
Reprezentanții sectorului financiar atrag atenția că mediul economic rămâne sub presiune, iar accesul la finanțare devine tot mai competitiv.
„Din perspectiva sectorului financiar, vedem o economie rezilientă, dar clar sub presiune, într-un context geopolitic și economic tot mai complex. Dacă anul trecut discutam predominant despre impactul fiscal, astăzi focusul s-a mutat către instabilitatea globală și efectele acesteia asupra investițiilor. România are însă un potențial real de creștere pe termen lung, susținut în special de fondurile europene și de investițiile în infrastructură, care rămân un motor important pentru economie. În același timp, accesul la finanțare devine tot mai competitiv, iar sănătatea financiară a companiilor și capacitatea lor de adaptare devin esențiale într-un mediu în continuă schimbare.”, ne spune Oana Macoveiciuc.
Eficiența energetică și tehnologia, priorități în creștere
Studiul arată că beneficiarii finali devin principalul motor al implementării soluțiilor eficiente energetic. Majoritatea respondenților indică faptul că aceste cerințe vin direct din partea clienților sau din obligațiile de reglementare.
În paralel, tehnologia evoluează către zona de operare și monitorizare în timp real a clădirilor, ceea ce indică o orientare clară către performanța în exploatare.
Industria se maturizează: parteneriatele devin esențiale
Un alt semnal important este schimbarea relațiilor din piață. Companiile nu mai caută doar prețuri competitive, ci parteneriate reale, bazate pe suport tehnic și expertiză.
„Datele arată că există deschidere către inovare, însă colaborarea rămâne o zonă insuficient dezvoltată. În acest context, capacitatea companiilor de a construi parteneriate devine un factor esențial pentru evoluția lor.”, declară Rodica Lupu.
O industrie la răscruce
Concluziile studiului arată o industrie aflată într-un punct de inflexiune, în care presiunile legate de resurse, costuri și eficiență cresc, dar companiile devin mai disciplinate și mai orientate strategic.
În acest nou context, diferența va fi făcută nu doar de capacitatea de execuție, ci și de modul în care firmele reușesc să se adapteze, să colaboreze și să integreze tehnologia în procesele lor.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




