Din 2013, numărul salariaților din industrie a crescut cu circa 100 de mii, până la 3,7 milioane, potrivit datelor statistice oficiale. În aceeași perioadă, rata șomajului a scăzut de la 7,1% la 4,9%.

Industria românească și-a dublat densitatea robotică, de la 9 la 18 roboți la 10.000 de muncitori între 2014 și 2017, potrivit Federației Internaționale pentru Robotică (IFR).

Dezvoltarea industriei din ultimii ani a favorizat automatizarea rapidă a acestui sector. Astfel, densitatea robotică – numărul de roboți industriali la 10.000 de salariați – a crescut de la 7 la 18 unități în numai 5 ani, potrivit Federației Internaționale pentru Robotică (IFR). În același interval, șomajul a cunoscut în România o evoluție descendentă, de la 7,1% la 4,9%, arată studiul.

Industria auto este cel mai mare client pentru constructorii de roboți.

Potrivit IFR, în România ”lucrează” circa 3.100 de roboți, iar 40% sunt folosiți în industria auto. Alt domeniu în care sunt ceruți mulți roboți industriali este cel al prelucrării plasticului și al cauciucului, care folosește 22% din baza instalată de roboți. Anul trecut România a cumpărat 634 de roboți industriali. IFR apreciază că în 2018 și 2019 România va cumpăra mai puțini roboți industriali decât în anii anteriori pentru că industria auto nu a anunțat în ultimul timp investiții importante în automatizare.

La nivel mondial ”lucrează” peste 2 milioane de roboți industriali, iar în 2017 s-a înregistrat cel mai mare volum de vânzări din istoria industriei, de 381.000 de unități. Peste o treime din total a fost achiziționat de China, care de altfel are și cel mai mare număr de roboți în serviciu – 470.000. IFR estimează că numărul de roboți industriali din întreaga lume va fi de circa 4 milioane în 2021. Cererea va fi susținută de tehnologii precum Industrial Internet of Things (IIoT), roboții colaborativi, inteligența artificială  și big data.

Liderii mondiali în acest domeniu sunt Coreea de Sud, cu 710 roboți, urmată de Singapore cu 658 și Germania cu 310 roboți la 10.000 de lucrători. Japonia, care în 2009 deținea supremația în acest domeniu, este situată în prezent pe locul 4, cu 301 roboți la 10.000 de angajați în industrie.

Roboții colaborativi (coboții) sunt ușor de folosit, adaptabili, eficienți din punctul de vedere al costurilor și pot fi utilizați în siguranță. Aceștia pot fi programați simplu și repede, chiar și de către persoane fără experiență. Ușurința în utilizare echivalează cu o scădere semnificativă a costurilor, a timpului de programare și de punere în producție a robotului, ceea ce contribuie la recuperarea investiției într-un termen mult mai scurt decât în cazul roboților obișnuiți, de dimensiuni mari.
 

Universal Robots a fost înființată în 2005 de către actualul director tehnic (CTO) al companiei, Esben Østergaard, în calitate de co-fondator. Intenția sa a fost de a facilita accesul tuturor companiilor la tehnologie prin dezvoltarea de roboți industriali adaptabili, de dimensiuni reduse, ușor de utilizat, cu costuri accesibile și care garantează siguranță în exploatare. Compania, parte a Teradyne Inc., are sediul central în Odense, Danemarca, și are subsidiare și birouri regionale în Statele Unite ale Americii, Germania, Franța, Spania, Italia, Republica Cehă, Turcia, China, India, Singapore, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan și Mexic. În 2017, Universal Robots a înregistrat venituri de 170 de milioane de dolari americani. În prezent sunt instalați în întreaga lume peste 27.000 de roboți UR.