Conform spuselor sale, aproximativ 70% din comerţul exterior al Româniai este către UE, 15%  către ţările europene non-UR şi 15% overseas. În acest context, Mihai Daraban şi-a expiramt dorinţa ca, alături de subcomisiile pe care le va înfiinţa pe domenii de activitate în ICC, să construiască un grup de însoţire a decidentului politic în misiunile economice externe astfel încât, împreună cu dânşii, România să acceseze acele pieţe pe care le-a ignorat cu desăvârşite în ultimii 26 de ani. „Având în vedere creşterea consumului, după ce a scăzut TVA, că s-au majorat iar cheltuielile cu electrocasnicele, poate vom oferi firmelor care sunt în topul importatorilor condiţii să fabrice în România”, a subliniat el. 

Prezent la eveniment, vicepremierul Costin Borc, a explicat că exporturile României sunt, în mare parte, realizate de multinaţionale către alte filiale sau grupuri mamă, în timp ce capitalul românesc are nevoie de mai mult sprijin. „Capitalul românesc are nevoie de sprijin în sensul bun al cuvântului, de a-i asigura un teren de joc. De multe ori neglijăm acest fapt şi tratăm la fel capitalul românesc cu cel străin. Dar, de fapt, favorizăm fără să vrem capitalul străin, pentru că ei au acces la finanţări mai ieftine, pentru că au know-how dezvoltat. Este foarte dificil pentru o companie românească, aflată la prima generaţie, să concureze cu o firmă care are, uneori, sute de ani de istorie”, a spus el. În acelaşi timp, el a menţionat că Ministerul Economiei vrea să transforme reţeaua de ataşaţi comerciali într-una de atragere a investiţiilor. 

Totodoată, consilierul prezidenţial pentru probleme economice şi mediul de afaceri, Cosmin Marinescu a explcat cum mare parte din creşterea economică a României provine din economiile emergente. „Ele însele sunt supuse unor incertitudini financiare şi unor ajustări structurale. (…) Economia europeană încă suferă la capitolul competitivitate şi, în special, în dimensiunea sa antreprenorială şi investiţională. Bineînţeles că, în 2016, România va fi pe podiumul creşterii economice din UE, cu un ritm de creştere de peste 4%, în condiţiile unui avans foarte mare al consumului”, a adăugat el.