Marian Neacșu anunță desființarea companiilor de stat cu pierderi istorice. Guvernul pregătește schimbări majore
Sursă: Inquam Photos / Octav Ganea
Vicepremierul Marian Neacșu a prezentat luni, 16 noiembrie 2026, primul proiect privind reorganizarea companiilor de stat și a administrației publice. Societățile care acumulează pierderi de mai mulți ani și nu au importanță strategică ar putea fi desființate. Reforma include comasarea instituțiilor, reducerea organismelor de control și modificarea remunerațiilor conducerii. Guvernul intenționează să finalizeze procesul legislativ până la 1 martie 2027.
Marian Neacșu anunță evaluarea companiilor de stat cu pierderi istorice și posibile desființări
Vicepremierul Marian Neacșu a explicat că fiecare companie de stat va fi evaluată individual, înaintea stabilirii măsurilor de reorganizare. Analiza va viza în special societățile care au acumulat pierderi financiare și nu desfășoară activități de importanță strategică.
Potrivit declarațiilor prezentate de vicepremier, autoritățile iau în calcul inclusiv fuziuni, comasări și dizolvări. Deciziile vor depinde de situația financiară a fiecărei societăți și de eficiența serviciilor furnizate.
„Vom analiza punctual toate societățile comerciale. Cert, vor fi situații de comasări, desființări”, a spus Neacșu.
Întrebat dacă aproximativ 100 de companii ar putea fi desființate sau comasate, vicepremierul nu a confirmat acest număr. El a precizat că evaluarea va urmări eficientizarea serviciilor publice.
Reorganizarea ar putea avea consecințe directe asupra salariaților din societățile care vor fi dizolvate. Referindu-se la situația acestora, Marian Neacșu a declarat că „dacă o întreprindere se dizolvă, evident că personalul de acolo trebuie să își găsească altceva de făcut”.
Impactul bugetar al reformei rămâne incert. Vicepremierul invocă diferențele dintre estimări și încasări
Marian Neacșu a recunoscut că economiile bugetare generate de reorganizare nu pot fi calculate cu precizie în această etapă. Vicepremierul a explicat că rezultatele financiare ale unor măsuri anterioare au fost diferite de estimările inițiale.
El a oferit exemplul Ordonanței 7, pentru care autoritățile anticipaseră un impact bugetar de 3,6 miliarde de lei în 2026.
Conform datelor preliminare invocate de Neacșu, încasările obținute în urma aplicării actului normativ s-ar situa între 700 și 800 de milioane de lei.
Diferența dintre estimarea inițială și rezultatele preliminare arată dificultatea anticipării efectelor bugetare ale măsurilor administrative. În cazul noii reforme, vicepremierul nu a prezentat o valoare estimată a economiilor.
Companiile de stat vor fi reorganizate, iar indemnizațiile conducerii ar putea fi reduse
Proiectul prezentat de Marian Neacșu stabilește mai multe variante de reorganizare pentru societățile în care statul deține pachetul majoritar de acțiuni.
Companiile cu pierderi istorice ar urma să fie evaluate pentru a stabili dacă activitatea lor poate continua. În funcție de rezultate, autoritățile ar putea decide reorganizarea, comasarea, fuziunea sau dizolvarea acestora.
Societățile listate pe o piață organizată sunt exceptate de la măsura privind evaluarea în vederea acestor operațiuni.
Analiza va include și companiile profitabile, pentru care vor fi identificate soluții de îmbunătățire a eficienței și rentabilității. Măsurile de sprijin nu vor putea avea caracter de ajutor de stat.
O altă componentă a reformei privește contractele de management și remunerarea persoanelor care conduc societățile publice.
Proiectul propune modificarea indicatorilor de performanță, astfel încât rezultatele financiare și operaționale să influențeze mai mult veniturile conducerii.
Schimbările ar urma să îi vizeze pe membrii consiliilor de administrație, ai consiliilor de supraveghere și ai directoratelor.
Una dintre variantele analizate prevede plafonarea indemnizațiilor fixe în funcție de dimensiunea companiei.
Pentru societățile mari, indemnizația fixă ar putea fi redusă până la nivelul salariului mediu pe economie. În cazul întreprinderilor mici și mijlocii, plafonul propus ar putea coborî până la nivelul salariului minim.
Instituțiile publice ar putea fi comasate, iar numărul organismelor de control va fi redus
Reorganizarea administrației publice reprezintă o altă componentă a proiectului prezentat de vicepremier. Măsurile urmăresc reducerea structurilor administrative care desfășoară activități similare și centralizarea unor servicii de sprijin.
Planul prevede digitalizarea acestor servicii și reunirea lor în centre bugetare județene. Aceste structuri ar urma să deservească mai multe instituții teritoriale.
Totodată, unele instituții județene cu personalitate juridică ar putea fi centralizate la nivel regional. Alte structuri ar urma să fie integrate direct în ministerele de care aparțin.
Proiectul include și reorganizarea organismelor cu atribuții de control aflate în subordinea aceleiași autorități centrale.
Prin comasarea acestora, Guvernul urmărește reducerea numărului de controale și orientarea activității către prevenirea neregulilor.
Autoritățile care au competențe suprapuse vor fi, de asemenea, analizate. Aceeași evaluare va viza instituțiile considerate ineficiente sau nefuncționale.
În funcție de rezultatele verificărilor, acestea ar putea fi reorganizate, comasate, fuzionate sau dizolvate.
Guvernul pregătește angajarea răspunderii până la 1 martie 2027. Calendarul începe în noiembrie
Calendarul prezentat de Marian Neacșu stabilește termene pentru evaluarea instituțiilor și redactarea proiectului legislativ privind reorganizarea administrației și a companiilor de stat.
Prima etapă prevede constituirea unui comitet interministerial până la 20 noiembrie 2026. Structura va fi prezidată de prim-ministru și va coordona activitățile necesare pregătirii reformei.
Până la 15 decembrie 2026, autoritățile urmează să transmită formularele prin care vor fi colectate informațiile necesare evaluării.
Comitetul interministerial va analiza datele primite până la 20 ianuarie 2027. Rezultatele acestei etape vor sta la baza măsurilor incluse în proiectul legislativ.
Redactarea actului normativ ar urma să fie finalizată până la 1 februarie 2027.
Ulterior, proiectul va parcurge procedurile de consultare, transparență decizională și avizare. Potrivit calendarului propus, aceste etape trebuie încheiate până la 20 februarie 2027.
Guvernul intenționează să aprobe proiectul și să își angajeze răspunderea în Parlament până la 1 martie 2027. Termenul figurează în calendarul preliminar al reformei, iar măsurile prezentate nu reprezintă încă decizii legislative definitive.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.