Inflația scade, dar serviciile și energia continuă să se scumpească. Avertismentul șefului BNR

Inflația scade, dar serviciile și energia continuă să se scumpească. Avertismentul șefului BNR

SURSA FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea - Mugur Isărescu

Publicat de Horea Georgiana-Natalia la 16 noiembrie 2026, 13:50

Inflația anuală a înregistrat o scădere în trimestrul al treilea din 2026, pe fondul diminuării efectelor statistice generate de majorările de TVA și accize, precum și de criza energetică. Cu toate acestea, presiunile asupra prețurilor nu au dispărut. Energia, gazele naturale și serviciile continuă să influențeze evoluția inflației, potrivit noului raport trimestrial asupra inflației, prezentat luni, 16 noiembrie, de guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu.

Inflația scade, dar serviciile și energia continuă să se scumpească

Potrivit explicațiilor prezentate de guvernatorul BNR, reducerea ratei anuale a inflației din trimestrul al treilea a fost determinată în principal de efectele statistice favorabile apărute după șocurile succesive care au dus la creșterea prețurilor de consum.

Majorările de TVA și accize, precum și scumpirile asociate crizei energetice au contribuit anterior la accelerarea inflației. Treptat, însă, impactul acestor șocuri asupra ratei anuale s-a diminuat, inclusiv ca urmare a efectelor de bază.

Mugur Isărescu a explicat că această evoluție poate fi descrisă prin dispariția treptată a „cocoașei inflaționiste” formate în urma scumpirilor anterioare. Astfel, creșterile accentuate de prețuri din perioadele precedente nu mai au aceeași influență asupra calculului inflației anuale.

Reducerea indicatorului nu înseamnă însă că produsele și serviciile au început să se ieftinească, ci că ritmul anual de creștere a prețurilor s-a temperat față de perioadele în care au fost înregistrate cele mai puternice majorări.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că rata anuală a inflației a coborât de la 10,42% în iunie la 6,17% în august 2026. Tendința s-a inversat ulterior, indicatorul urcând la 6,61% în septembrie și la 6,94% în octombrie.

Energia și combustibilii continuă să influențeze prețurile

Unul dintre factorii importanți analizați în raportul BNR este evoluția cotațiilor internaționale ale energiei. Acestea au contribuit la temperarea unor presiuni inflaționiste în perioada analizată, însă variațiile de pe piețele externe continuă să se transmită către companii și consumatori.

În cazul combustibililor, modificările prețurilor petrolului influențează costurile benzinei și motorinei, iar acestea se reflectă ulterior în numeroase activități economice. Transportul, distribuția și producția sunt printre sectoarele expuse acestor evoluții.

Pentru a evalua mai bine efectele asupra economiei, analiza BNR urmărește inclusiv evoluția separată a prețului motorinei. Guvernatorul a explicat că variațiile cotațiilor petrolului se transmit către prețurile produselor petroliere, iar ulterior generează efecte în lanț în întreaga economie.

Prin urmare, eventualele scumpiri ale carburanților pot determina majorarea costurilor suportate de companii, care pot transfera o parte dintre acestea în prețurile bunurilor și serviciilor oferite consumatorilor.

O altă sursă de presiune este piața gazelor naturale. Potrivit evaluării prezentate de Mugur Isărescu, cotațiile angro au intrat într-o perioadă de tensionare, cu riscuri de creștere a prețurilor și de majorare a costurilor de producție.

În ceea ce privește România, gradul de umplere a depozitelor de gaze naturale se menține la un nivel considerat rezonabil în comparație cu anii precedenți. Totuși, existența rezervelor nu elimină influența evoluțiilor de pe piețele angro asupra costurilor suportate de companii.

Aceste presiuni sunt importante în special pentru ramurile industriale care utilizează cantități mari de energie și gaze naturale în procesele de fabricație.

Unele produse industriale s-au scumpit cu până la 80% din cauza costurilor energiei

Raportul BNR evidențiază și presiunile acumulate la nivelul produselor intermediare, respectiv al bunurilor utilizate ulterior pentru fabricarea altor produse.

Potrivit datelor prezentate de Mugur Isărescu, în anumite categorii au fost înregistrate variații de preț de până la 80%, pe fondul costurilor ridicate ale produselor energetice.

Printre exemplele menționate se numără fabricarea coloranților și producția de cabluri electrice, două activități industriale în care scumpirea energiei a amplificat costurile de fabricație.

Aceste variații nu reprezintă scumpiri generalizate de 80% pentru produsele cumpărate de populație, ci reflectă evoluțiile unor categorii specifice de produse intermediare.

În schimb, presiunile asupra cotațiilor agroalimentare analizate de banca centrală au fost mai reduse, majorările de preț fiind considerabil mai temperate decât în cazul anumitor produse utilizate în industrie.

Riscul identificat de BNR este ca majorarea costurilor produselor intermediare să se transmită treptat către alte activități economice, alimentând noi presiuni asupra prețurilor finale.

Serviciile continuă să se scumpească într-un ritm mai ridicat decât alimentele

O altă componentă importantă analizată de banca centrală este inflația de bază, măsurată prin indicatorul CORE2 ajustat. Acesta elimină anumite categorii de prețuri cu volatilitate ridicată și permite evaluarea presiunilor inflaționiste asupra cărora politica monetară poate acționa.

Potrivit guvernatorului BNR, indicatorul a înregistrat o scădere, evoluție susținută atât de efectele statistice favorabile, cât și de deficitul de cerere din economie.

Cu toate acestea, ritmul de reducere a prețurilor diferă semnificativ între categorii. Serviciile continuă să fie mai rezistente la procesul de dezinflație, iar această tendință este influențată inclusiv de efectul Balassa-Samuelson, un mecanism economic care determină diferențe de evoluție a salariilor și prețurilor între sectoarele economiei.

Mugur Isărescu a explicat că serviciile reprezintă componenta cea mai dificil de temperat a inflației de bază și că efectul Balassa-Samuelson va continua să influențeze evoluția tarifelor și în perioada următoare.

Diferențele dintre categoriile de consum sunt vizibile și în cele mai recente date publicate de INS. În octombrie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului precedent, serviciile s-au scumpit cu 11,23%, mărfurile nealimentare cu 7,66%, iar produsele alimentare cu 3,07%.

Astfel, deși inflația generală s-a redus față de nivelurile din prima parte a anului, populația continuă să resimtă majorări importante de prețuri, în special în sectorul serviciilor.

BNR a majorat prognoza de inflație pentru finalul anului 2026

Perspectivele privind evoluția prețurilor rămân prudente. BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2026, de la 6,1% la 7,4%.

Pentru decembrie 2027, banca centrală estimează o rată anuală a inflației de 3,7%, față de prognoza anterioară de 3,4%.

Potrivit evaluării prezentate în raportul din noiembrie, inflația ar putea înregistra o ușoară creștere în ultimele luni ale anului 2026, sub influența evoluției prețurilor combustibililor și energiei, precum și a cursului de schimb. Ulterior, BNR anticipează o reducere graduală a ratei anuale.

Revenirea inflației în intervalul țintei stabilite de banca centrală, de 2,5% plus sau minus un punct procentual, este estimată abia pentru primul trimestru din 2028.

Până atunci, evoluția prețurilor va depinde de costurile energiei, dinamica cererii interne și condițiile economice internaționale.

BNR menține dobânda-cheie la 6,50% pe an

În contextul persistenței riscurilor inflaționiste, BNR a decis, în ședința din 12 noiembrie 2026, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an.

Decizia reflectă prudența băncii centrale în condițiile în care, deși efectele statistice ale șocurilor inflaționiste anterioare s-au diminuat, presiunile generate de energie, gaze naturale și anumite sectoare industriale continuă să influențeze prețurile.

Datele prezentate de Mugur Isărescu conturează astfel o evoluție cu două direcții: inflația anuală s-a temperat în trimestrul al treilea, însă scumpirile nu au dispărut. În special serviciile, combustibilii și costurile energetice rămân factori care pot întârzia revenirea inflației la nivelurile urmărite de banca centrală.

Informații articol
Publicat în: Economie
Despre autor
Horea Georgiana-Natalia

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.