Economistul şef al BP, Christof Rühl, a estimat că producţia de gaze de şist şi alte surse neconvenţionale a Europei va ajunge la aproximativ 104 milioane metri cubi pe zi în 2035 în condiţiile în care cererea europeană va fi de aproximativ 1,6 miliarde metri cubi pe zi. În plus, cererea pentru gaz în Europa va creşte foarte lent, aproximativ 1% pe an, însă în acelaşi timp volumul gazelor produse în Europa va scădea cu aproape 1,4% pe an, ceea ce va face continentul şi mai dependent de importuri.

'Uniunea Europeană va fi nevoită să importe din ce în ce mai mult gaz şi aceasta se va resimţi în special în cazul importurilor prin conducte, care vor acoperi 51% din cererea totală în 2035 faţă de 37% în prezent', a apreciat Christof Rühl.

În schimb, BP estimează că SUA vor putea să-şi acopere singure necesităţile energetice în 2035, în condiţiile în care producţia de gaze şi petrol de şist creşte în ritm accelerat iar ritmul de creştere a cererii încetineşte. Potrivit BP, graţie revoluţiei gazelor de şist, SUA vor deveni un exportator net de gaze în 2017 iar în 2035 va fi al doilea mare exportator mondial de gaz natural lichefiat, în timp ce importurile sale petroliere se vor reduce la un milion de barili pe zi de la un vârf de 12 milioane de barili pe zi în 2005.

La nivel global, BP estimează că cererea de energie va creşte cu 41% până în 2035 comparativ cu 2012, un ritm mai lent decât creşterea de 52% înregistrată în ultimele două decenii. Aproximativ 95% din această creştere a cererii se va datora economiilor emergente şi mai mult de jumătate doar din partea Chinei şi Indiei.

De altfel, China va deveni cel mai mare importator de energie până în 2035, iar dependenţa de importuri va ajunge la 20% de la 15% în prezent. Potrivit BP, China va devansa SUA în calitate de cel mai mare consumator mondial de petrol până în 2027 şi va deveni al doilea mare consumator mondial de gaze, după SUA, până în 2025.

De asemenea, emisiile de CO2 vor creşte cu 29% până în 2035, toată creşterea urmând să vină din afara ţărilor OECD. Emisiile globale din 2035 vor fi duble comparativ cu nivelul din 1990 chiar dacă emisiile din ţările OECD vor scădea.

Sursa: Agerpres