Impozitul pe venit, un instrument social ratat

Urmarind veniturile impozabile, asa cum sunt ele stabilite in O.G. nr. 7/2001 si cota de impozitare a acestora, putem trage concluzii asupra unor valori morale sau principii avute in vedere de catre legiuitor in momentul adoptarii O.G. nr. 7/2001. O prima categorie de venituri este cea a caror cota de impozitare este cuprinsa intre 1 si 10%. In aceasta categorie de venituri sunt incluse veniturile din dividende, veniturile din dobanzi, veniturile obtinute din jocuri de noroc, veniturile sub form

Urmarind veniturile impozabile, asa cum sunt ele stabilite in O.G. nr. 7/2001 si cota de impozitare a acestora, putem trage concluzii asupra unor valori morale sau principii avute in vedere de catre legiuitor in momentul adoptarii O.G. nr. 7/2001.
O prima categorie de venituri este cea a caror cota de impozitare este cuprinsa intre 1 si 10%. In aceasta categorie de venituri sunt incluse veniturile din dividende, veniturile din dobanzi, veniturile obtinute din jocuri de noroc, veniturile sub forma de castiguri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si partilor sociale, veniturile sub forma de premii in bani si/sau in natura.
Cu exceptia veniturilor sub forma de premii in bani si/sau in natura, toate celelalte venituri sunt rezultatul unor activitati financiare, unele cu caracter speculativ, ori sunt rezultatul unor activitati cu caracter distractiv.
O.G. nr. 7/2001 stabileste pentru veniturile realizate din munca, cote de impozitare cuprinse intre 18% si 40%, cu titlu de impozit pe salarii sau impozit pe veniturile din activitati independente.
Aparent, cota mare de impozitare ar reprezenta si o apreciere mai mare a muncii, in fapt reprezentand o „jecmaneala” asupra veniturilor realizate efectiv din munca.
In mod firesc, cel ce dispune de anumite lichiditati financiare, in principal realizate din munca, si care exploateaza in folos propriu aceste lichiditati prin plasamente in depozite bancare, in titluri de stat, in valori mobiliare, obtinand un castig sigur in urma lor ar trebui sa plateasca un impozit asupra veniturilor realizate, cel putin egal cu impozitul pe salarii.
Daca veniturile sub forma de dobanzi sunt impozitate in cota de 1%, prin O.G. nr. 7/2001 sunt scutite de impozit dobanzile aferente titlurilor de stat, depozitelor la vedere, precum si obligatiunilor municipale, ale ANL si ale altor entitati emitatoare de obligatiuni care vizeaza constructia de locuinte.

Sistemul de impozitare face jocul Finantelor

Aceasta maniera diferita de impozitare a plasamentelor financiare este discriminatorie in raport cu bancile comerciale, putand atrage in mod special economiile populatiei catre titlurile de stat. Ministerul Finantelor Publice, abilitat a administra imprumuturile pe piata interna, are din start marja de libertate de a stabili pentru aceste imprumuturi o dobanda mai mare decat dobanda practicata in mod curent de bancile comerciale.
In acest fel, economiile populatiei in loc sa reprezinte un mijloc de finantare a activitatii economice, prin intermediul bancilor comerciale, sunt transformate in surse de alimentare a bugetului de stat, suplinind astfel minusurile pe care administratia publica le manifesta in colectarea impozitelor si taxelor sau, mai grav, o cheltuiala nejustificata cu dobanzile acordate pentru aceste titluri la sumele atrase spre a inlocui impozitele si taxele datorate, in mod special, de catre agentii economici, carora le sunt amanate si esalonate la plata obligatiile fiscale.
Daca in ceea ce priveste agentii economici care organizeaza jocuri de noroc legislatia fiscala este deosebit de severa, prin taxele percepute, nu aceeasi politica se aplica si in ceea ce priveste impozitarea veniturilor obtinute din jocuri de noroc, carora li se aplica o cota de 10% ca diferenta intre venitul brut si venitul scutit, incurajandu-se astfel, prin politica fiscala aplicata, practica jocurilor de noroc.
Dreptul la pensie reprezinta un drept castigat, ca urmare a obligatiei indeplinite de catre contribuabilul persoana fizica, pe perioada cat a desfasurat activitatea.
Legislatiile unora dintre statele membre ale CE prevad impozitarea pensiilor, dar aceasta in situatiile in care pensiile sunt rezultatul unor plasamente financiare in fondurile private de pensii, iar sumele platite in acest scop au beneficiat de deduceri fiscale.
In sistemul actual, pensiile sunt platite din fondurile asigurate de catre persoanele in activitate, prin plata contributiilor pentru asigurarile sociale de stat.
Atat O.G. nr. 73/1999 modificata, cat si O.G. nr. 7/2001 prevad impozitarea pensiilor peste un anumit plafon, care se stabileste anual, grila de impozitare fiind aceea aplicata pentru impozitul pe salarii, fara insa a se mai reduce deducerile personale aplicabile in cazul impozitului pe salariu.
Aceasta reprezinta o incapacitate a statului de a asigura pensiile la nivelul pentru care s-au achitat contributiile si, in acelasi timp, o maniera de uniformizare, prin reducere, a veniturilor din pensii, desi este cunoscut ca nevoile persoanelor aflate la pensie sunt mai mari decat ale persoanelor in activitate si ca acestea sunt lipsite de posibilitatea obtinerii altor venituri suplimentare.

Persoanele fizice dau 40%, firmele achita 25%

In ceea ce priveste impozitarea salariilor, nivelul deductibilitatilor nu asigura sursele de venituri minime necesare in conformitate cu cosul minim, stabilit in mod oficial prin hotarare a Guvernului.
Impozitarea veniturilor din activitatile independente, in mod special ale persoanelor care desfasoara activitati comerciale si ale liber-profesionistilor, se face prin scaderea din veniturile realizate a cheltuielilor aferente acestor venituri, stabilite prin O.G. nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, cu mentiunea ca pentru persoanele fizice, la unele din cheltuieli sunt prevazuti coeficienti mai redusi decat pentru societatile comerciale.
Pe un principiu similar de impozitare, respectiv de stabilire a venitului net impozabil, cota de impozitare in cazul persoanelor fizice este de pana la 40% peste un anumit plafon de venituri, in timp ce societatilor comerciale li se aplica o cota fixa de 25%, in plus acestea beneficiind si de o serie de facilitati fiscale suplimentare.
Procedura de globalizare, prin insumarea veniturilor realizate, descurajeaza activitatile suplimentare desfasurate de persoanele fizice pentru obtinerea de venituri suplimentare, fiind frecvente situatiile cand veniturile realizate dintr-un job suplimentar nu sunt suficiente pentru a acoperi diferenta de impozit rezultata in urma globalizarii veniturilor.
Impozitarea veniturilor persoanelor fizice are ca principal scop impozitarea imediata a veniturilor, facand astfel ineficiente toate masurile legislative legate de lupta impotriva coruptiei, masuri ce privesc fie obligativitatea declararii averilor (ce raman secrete pentru cetateanul de rand), fie prevenirea spalarii banilor.
Legislatia actuala nu prevede obligativitatea persoanelor care dobandesc active comerciale sau valori mobiliare de a justifica sursa veniturilor folosite pentru aceste achizitii si daca pentru aceste sume au fost platite impozitele.
Legislatia actuala nu obliga nici o persoana la justificarea bunurilor acumulate, daca sumele cheltuite cu aceste bunuri provin din surse legale si pentru ele au fost achitate si impozitele legal datorate statului.
Concluzionand, impozitul pe venit este un instrument social prin care se sanctioneaza fiscal, in mod major, munca si veniturile realizate din munca, lasand camp liber speculatiilor financiare, jocurilor de noroc si veniturilor realizate pe cai veroase, constituind astfel un instrument social ratat.     

Economiile populatiei se pierd In buget

Economiile populatiei in loc sa reprezinte un mijloc de finantare a activitatii economice, prin intermediul bancilor comerciale, sunt transformate in surse de alimentare a bugetului de stat, suplinind astfel minusurile pe care administratia publica le manifesta in colectarea impozitelor si taxelor sau, mai grav, o cheltuiala nejustificata cu dobanzile acordate pentru aceste titluri la sumele atrase spre a inlocui impozitele si taxele datorate, in mod special, de catre agentii economici, carora le sunt amanate si esalonate la plata obligatiile fiscale.

Statul nu poate asigura pensiile

O.G. nr. 73/1999 modificata, precum si O.G. nr. 7/2001 prevad impozitarea pensiilor peste un anumit plafon, care se stabileste anual, grila de impozitare fiind aceea aplicata pentru impozitul pe salarii, fara insa a se mai reduce deducerile personale aplicabile in cazul impozitului pe salariu. Aceasta reprezinta o incapacitate a statului de a asigura pensiile, la nivelul pentru care s-au achitat contributiile si, in acelasi timp, o maniera de uniformizare, prin reducere, a veniturilor din pensii, desi este cunoscut ca nevoile persoanelor aflate la pensie sunt mai mari decat ale persoanelor in activitate si ca acestea sunt lipsite de posibilitatea obtinerii altor venituri suplimentare.r
r
Veniturile suplimentare nu sunt neaparat cASTIGr
r
Procedura de globalizare, prin insumarea veniturilor realizate, descurajeaza activitatile suplimentare desfasurate de persoanele fizice pentru obtinerea de venituri suplimentare, fiind frecvente situatiile cand veniturile realizate dintr-un job suplimentar nu sunt suficiente pentru a acoperi diferenta de impozit rezultata in urma globalizarii veniturilor.r