Multa emotie si un imens interes, vizibile si la Registrul Comertului ori prin birourile parlamentarilor, au stirnit mult mediatizatele anunturi guvernamentale privind introducerea iminenta a impozitului pausal (numit si impozit forfetar), care ar urma sa ilocuiasca actualul impozit pe profit.
Desi statuata prin articolul 27 din Legea IMM, impozitarea pausala n-a fost niciodata detaliata, clarificata si aplicata, dupa cum a fost cu totul ignorata si la elaborarea normelor metodologice de aplicare a legii. Acum isa, pentru ca normele tot au fost itoarse de la Palatul Victoria pentru a fi reajustate de functionarii departamentali, ei trebuie sa gaseasca urgent o solutie si pentru a face operational noul sistem de impozitare.
Varianta la care, deocamdata, a ajuns Ministerul Finantelor Publice (MFP) s-a conturat incredibil de repede si de simplu.
· in primul rind, trebuie stiut ca noul sistem de impozitare nu este obligatoriu, ci doar o optiune la care au dreptul persoanele fizice autorizate, asociatiile familiale si microitreprinderile (societatile comerciale avind cel mult 9 angajati).
· Celor care vor alege noul tip de impozitare li se va calcula o cota de 3% din cifra de afaceri a anului anterior. Suma rezultata va reprezenta cifra de referinta pentru impozitul de platit pe anul i curs.
· Plata impozitului pe anul curent se va face trimestrial, ca si pina acum. Dupa icheierea anului, cind vor fi fost cunoscute veniturile efective ale firmei, se va proceda la o regularizare.
· Plafonul cifrei de afaceri pentru care se poate aplica impozitul pausal este de 2 miliarde de lei. Microitreprinderile care depasesc acest nivel de venituri nu vor putea opta pentru noul sistem de impunere.
· Contabilitatea firmelor care au ales impozitul forfetar va putea fi tinuta i partida simpla, ceea ce, cel putin aparent, ar trebui sa reduca foarte mult munca si costurile consacrate acesteia.
Parlamentul vrea sa ridice pragul la 6 mld. lei
Solutia propusa de MFP nu este definitiv acceptata. Ea ar putea ica suferi amendamente, sub impulsul a tot felul de initiative, interese de grup sau orgolii decizionale. Astfel:
· Mai itii premierul, iar mai apoi, i mai multe rinduri, reprezentantii Ministerului intreprinderilor Mici si Mijlocii si Cooperatiei (MIMMC), au vorbit despre o corelare a impozitului forfetar cu profitul si cu obiectul de activitate al firmelor. Ambele aceste conditionari par a fi lipsite de sens. Daca isa primul-ministru poate face declaratii politice fara prea mare relevanta practica, domnisoara ministru Silvia Ciornei ar trebui sa stie ce spune. Astfel, profitul nu poate fi luat i calcul, atita vreme cit scopul declarat al introducerii noului tip de impozit este tocmai taxarea firmelor indiferent de rezultatele financiare. Pe de alta parte, societatile care au marje ridicate de profit, de exemplu cele din sectorul serviciilor, sunt vadit mai avantajate de noul sistem. A introduce isa cote diferentiate, i functie de obiectul de activitate, ar fi o discriminare nepermisa, cu atit mai mult cu cit, daca se considera dezavantajate, societatile de productie pot alege impozitarea dupa profit.
· Tot pe aceeasi filiera a fost avansata ideea indexarii sumei impozabile calculate pe baza veniturilor din anul anterior. Dar daca la finele anului curent se va proceda oricum la o regularizare, indexarea nu se mai justifica, decit, eventual, pentru ca statul sa icaseze niste bani pe care va trebui apoi sa-i restuie firmelor, fara dobinda, desigur.
· Plafonul cifrei de afaceri sub care se va aplica impozitul pausal ar putea urca spectaculos. Cooperativele de interese din Parlament s-au pus i miscare si se straduiesc sa impinga plafonul la 6 miliarde de lei.
Din afacerile bune, toata lumea cistiga
Guvernul pare sa fi ivatat, i sfirsit, acest principiu elementar caruia i se conformeaza orice economie de piata autentica. Renuntind la iluzia ca poate lua impozite cit mai mari de la cit mai multi contribuabili, statul va accepta, prin noul sistem de impunere, sa icaseze taxe rezonabile de la toata lumea. Impozitul pausal ar putea reduce drastic evaziunea fiscala si ar pune capat eternului razboi pentru cheltuielile deductibile. Cel putin, i ceea ce priveste microsocietatilor comerciale care, potrivit ultimelor statistici disponibile, reprezinta 91% numarul firmelor private si 32% din totalul cifrei de afaceri a acestora.
Daca tinem cont ca doar 63% din IMM-uri depun bilant si numai 26% raporteaza profit fie pentru ca sunt sufocate de impozite, fie pentru ca prefera sa dribleze fiscul vom conchide ca impunerea forfetara este i avantajul reciproc al statului si al sectorului privat.
Desigur ca itreprinzatorii vor sti, ca itotdeauna, sa exploateze la maximum aceasta oportunitate. De o saptamina, la Registrul Comertului, ghiseele sunt mai aglomerate ca niciodata. Investitorii imatriculeaza firme noi si sparg firme vechi, pentru ca intrarea i vigoare a noii reglementari sa-i gaseasca la rubrica „microitreprinderi”.
Guvernul doreste sa lanseze impozitul pausal i prima parte a lunii martie, pentru ca micii itreprinzatori sa poata beneficia de el ica din trimestrul I, care are scadenta la 25 aprilie.
Cum isa este parte a pachetului de norme metodologice, la care mai este de lucru, impunerea forfetara ar putea itirzia ica cel putin doua-trei saptamini, daca nu cumva va fi aleasa solutia promovarii sale prin ordonanta sau hotarire de guvern.
Nu este exclus ca, pe termen scurt, costurile imediate pentru buget ale aplicarii integrale a Legii nr. 133 sa fie mai mari decit o reducere cu 30% a impozitelor si taxelor icasate de la societati, cit estimeaza acum Guvernul, isa probabil ca reechilibrarea situatiei nu va dura, itr-adevar, decit cel mult sase luni. Dar pentru ca impozitul pe profit ajunsese i 2000 la doar 4,2% din totalul veniturilor la buget si date fiind efectele benefice asupra sectorului privat, solutia impozitului forfetar isi merita banii.
Cine si cum are dreptul la impunerea pausala
Potrivit Legii IMM, persoanele fizice autorizate, asociatiile familiale si societatile comerciale trebuie sa ceara de la Camera de munca dovada privind numarul mediu scriptic de angajati din anul anterior, iar de la Administratia financiara, dovada privind cifra de afaceri din anul trecut. De referinta este cursul BNR pentru euro, la 31 decembrie 2000. Pentru firmele imatriculate i 2001, dovezile se vor referi la perioada scursa de la ifiintare, pe baza declaratiei solicitantului. Dovezile se elibereaza i maximum cinci zile si sunt valabile pentru itreg anul 2001.
