„Guvernatorul Băncii Centrale a României a ţinut leul tare, ceea ce i-a ajutat pe unii datornici la bănci. Economia românească s-a dus în jos şi leul a rămas breaz. Dacă domnul Isărescu (guvernatorul BNR Mugur Isărescu n.r) îi dădea drumul nu ar fi fost 700.000 de oameni care nu pot plăti creditul, ci 1,4 milioane. Faptul că nu sunt 1,4 milioane, ci doar 700.000, este pentru că domnul Isărescu a reuşit să convingă Guvernul să plătească ceilalţi. Nu cei din parohia lui, adică debitori şi băncile, ci cei care nu aveau nicio legătură cu povestea asta, adică contribuabili, salariaţi”, a spus Şerbănescu la o dezbatere organizată de Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului, transmite Agerpres.
În ianuarie 2010, Ilie Şerbănescu scria, pentru Business24, că „împrumutul de la FMI a amanetat viitorul ţării, pentru nimic”.
„O lovitură de graţie a venit pentru aceştia (contribuabili n.r.) chiar din partea beneficiarilor împrumutului – respective băncile străine din România – care, în contextul turbulenţelor politice din România, ameninţătoare pentru respectarea calendarului din acordul cu FMI, au avertizat că se vor considera dezangajate de obligaţiile asumate (de a nu scoate bani din România) , dacă FMI nu eliberează tranşele prevăzute în graficul stabilit. S-a văzut clar că destinaţia banilor nu era statul român sau cumva businessul românesc, ci firmele străine din România”, scria Şerbănescu în urmă cu doi ani.
E discutabilă interpretarea beneficiarilor banilor de la FMI, când de fapt primii dintre ei au fost atât cei cu credite (prin apărarea leului), cât şi 6 milioane de pensionari şi 1,3 milioane de salariaţi ai statului, care erau în pericol să nu mai poată fi plătiţi. Că indirect au beneficiat şi băncile, prin faptul că portofoliile li s-au depreciat mai puţin decât dacă nu ar fi fost luat împrumutul, asta e altă problem. Pentru că până la urmă primii care au riscat au fost chiar bancherii, care au împrumutat economia şi populaţia. De ce trebuie privită rambursarea creditelor către bănci drept o povară, când ea e o obligaţie asumată prin contract?
Contribuabilii plătesc pentru cei cu credite

Potrivit lui Şerbănescu, de trei ani contribuabilii plătesc pentru cei care au făcut credite. ‘Cine a plătit creditele? Salariaţii, prin tăierea salariilor, pensionarii prin îngheţarea pensiilor şi contribuabilii, prin creşterea TVA. De ce? Ce vină am eu în calitate de contribuabil să plătesc pentru cei care s-au împrumutat la bănci? De ce să plătesc eu pentru ei şi pentru bănci? Oare nu vedem acest lucru? Cei care au luat credite au împărţit cu mine beneficiile? Cineva trebuie să plătească. La noi au plătit pensionarii, salariaţii şi contribuabilii în locul debitorilor la bănci’, a spus Şerbănescu.
La fel ca mai sus, interpretarea e discutabilă. Pentru că, deşi poate multe credite au fost luate şi au fost date iresponsabil, cheltuirea acelor bani s-a văzut în creşterea economică şi a bunăstării populaţiei timp de câţiva ani, deci indirect au beneficiat de ea şi contribuabilii „care plătesc acum din greu rambusarea împrumutului de la FMI”. Or, din această schemă sunt ignoraţi exact cei cu credite contractate direct, care de câţiva ani sunt sub o presiune tot mai mare.
După ce a dat împrumut, banca îşi mai vrea şi banii
Şerbănescu a adăugat că ‘banca vrea să-şi ia banii acum’. ‘Banca stă aici şi aşteaptă să-şi ia banii, apoi o să decidă dacă mai rămâne aici. Nu o să stea încă 20 de ani ca să plătească clientul. Băieţii ăştia sunt colonialişti. Ei nu au timp de pierdut. S-a trăit în ţara asta 5-6 ani pe credit şi acum trebuie plătit. Singura problemă este cine plăteşte. Un lucru este de sigur. Nu este de cerut ameliorarea situaţiei debitorilor. Este de cerut revenirea la condiţiile la care erau întâi salariaţii, pentru că ei au fost afectaţi, nu în calitate de debitori ai băncilor, ci în calitate de salariaţi. Ei nu mai pot plăti acum pentru că li s-a redus salariul. Pentru asta ei nu plătesc în calitate de debitori ai băncii. Statul a încercat să facă ceva cu Ordonanţa 50, apoi a venit presiunea externă, FMI, şi s-a revocat. Noi am plătit’, a explicat analistul.

Totodată el a precizat că în ultimele două luni băncile au mărit comisioanele în loc să le scadă.

‘A fost mărit inclusiv cel pentru administrarea contului curent… Noi suntem o colonie şi băncile, care sunt toate străine, se comportă cu noi ca şi cu o colonie’, a reafirmat analistul economic.