Ilie Bolojan va conduce Executivul până în 2027, când PSD va prelua mandatul de premier
Într-un moment critic pentru arhitectura politică a României și sub presiunea unei crize sociale, economice și instituționale ce riscă să escaladeze, partidele tradiționale au relansat mecanismul rotației premierului. Ilie Bolojan (PNL) a fost desemnat prim-ministru până în aprilie 2027, într-o coaliție extinsă care reunește PNL, PSD, USR, UDMR și grupul parlamentar al minorităților naționale. Conform Acordului de Coaliție semnat luni dimineață, următorul premier, pentru perioada aprilie 2027 – decembrie 2028, va fi desemnat de către PSD.
Acordul, prezentat ca fiind „ultimul obstacol formal în formarea noului guvern”, configurează o arhitectură politică complexă, menită să neutralizeze tensiunile ideologice interne prin consens tactic și asumare strategică. Ilie Bolojan a punctat, într-un discurs de o concizie tehnocrată, prioritățile noului Executiv:
„Am semnat azi acordul politic între PSD și PNL, USR, UDMR și Grupul parlamentar al minorităților naționale pentru formarea unei coaliții care să asigure un guvern stabil, concentrat pe reformele structurale fundamentale, pe performanță în guvernare, dezvoltarea României, respect față de cetățeni. Acest document închide practic procedurile necesare pentru formarea noului guvern în așa fel încât după prânz să înceapă audierea miniștrilor în comisii și după-amiază votul în Parlament. Mulțumesc partenerilor de coaliție pentru că indiferent de orientare și conflictele din trecut, în fața acestei situații dificile pentru România am avut maturitatea și responsabilitatea să ajungem la un acord politic pentru o guvernare stabilă”, a declarat Ilie Bolojan.
O alianță rațională într-o atmosferă instabilă
Negocierile prelungite care au precedat semnarea pactului de guvernare indică o coaliție construită mai degrabă pe pragmatism decât pe afinitate ideologică. Sorin Grindeanu (PSD), numit deseori „operatorul de criză” al partidului în perioade tensionate, a descris decizia ca fiind una rezultată dintr-o consultare extinsă internă: „PSD a hotărât să intre în această coaliție în urmă cu 2 zile în urma unei consultări lărgite, aproape 5000 de membri au votat, peste 70% să facem parte din această coaliție.”
Dominic Fritz (USR), reprezentând aripa reformistă și urbană a coaliției, a subliniat caracterul provizoriu și de avarie al actualei formule de putere:
„USR intră cu speranța și voința să reclădim încrederea cetățenilor în instituțiile democratice. Este evident că în vremuri normale o coaliție nu ar arăta așa cum arată astăzi, ne despart unele lucruri, dar am găsit un context că în această criză trebuie să combatem extremismul în România și să scoatem această țară din criză cu decizii ferme, cu reforme structurale. Alături de premierul Ilie Bolojan, dar și alături de președinte, USR va fi un partener onest, deschis.”
Kelemen Hunor (UDMR) a avertizat însă asupra costurilor inevitabile ale guvernării:
„Am reușit să formăm o coaliție majoritară, stabilă, de 60%, este poate cea mai complicată coaliție din ultimii 20 de ani dar trăim vremuri interesante, dar trebuie să găsim resurse să redăm încrederea oamenilor în clasa politică. Avem nevoie de un stat suplu, să facem ajustări. Vom face tot ce depinde de noi, vom pune experiența, seriozitatea și predictibilitatea în slujba oamenilor, a cetățenilor. Ne așteaptă decizii grele, care vor însemna și ”durere”, dar dacă există un deziderat, un scop și dacă se poate arăta că lucrurile se vor așeza într-o normalitate atunci guvernul va avea susținerea cetățenilor. Pentru acest lucru vom munci în coaliție.”
Varujan Pambuccian (Grupul minorităților) a sintetizat spiritul acordului ca pe o negociere dură, dar echilibrată: „Au fost îndelung negociate, cu suișuri și coborâșuri. Din fericire avem o formulă care ne mulțumește în aceeași măsură și ne nemulțumește în aceeași măsură.”
Arhitectura noii puteri
Conform articolului 4 din acordul politic, „pentru perioada iunie 2025 – aprilie 2027 candidatul la funcția de prim-ministru, susținut de Coaliție, va fi desemnat de către PNL. Pentru perioada aprilie 2027 – decembrie 2028 candidatul la funcția de prim-ministru, susținut de Coaliție, va fi desemnat de către PSD.”
„Grupul minorităților a semnat și el acordul. Au fost îndelung negociate, cu suișuri și coborâșuri. Din fericire avem o formulă care ne mulțumește în aceeași măsură și ne nemulțumește în aceeași măsură. Sperăm câteva lucruri: Că parcursul euroatlantic al României va fi păstrat. Ajustările necesare vor fi făcute în așa fel încât să fie cât mai juste, echilibrate și nedureroase. Că dezvoltarea economică și socială va rămâne o constantă a viitorului guvern”, a spus Varujan Pambuccian.
Executivul va funcționa cu 16 ministere: 6 pentru PSD, 4 pentru PNL, 4 pentru USR și 2 pentru UDMR. Se adaugă cinci funcții de viceprim-ministru, distribuite după o logică de echilibru tactic: trei fără portofoliu (PSD, UDMR și un independent) și două cu portofoliu (PNL și USR). La momentul rotației din 2027, un vicepremier cu portofoliu va reveni PSD, iar unul fără portofoliu va fi asigurat de PNL.
O strategie de supraviețuire sistemică
Acordul de guvernare este articulat pe trei axe: funcționare internă, direcții prioritare și structură executivă. Se prevede o „activitate bazată pe transparență, meritocrație și responsabilitate”, iar programul guvernamental are 34 de puncte strategice, de la reforma fiscală și pensiile speciale, până la combaterea extremismului, reformarea justiției și susținerea natalității.
Câteva puncte-cheie din program:
- „Adoptarea urgentă a unui plan credibil de reducere a deficitului bugetar”
- „Reforma sistemului fiscal, prin eliminarea excepțiilor și creșterea eficienței colectării”
- „Reforma pensiilor speciale”
- „Modernizarea serviciilor publice pentru a răspunde nevoilor reale ale cetățenilor”
- „Combaterea fenomenului infracțional, în special în ceea ce privește traficul de droguri și de persoane”
- „Recunoașterea și sprijinirea Diasporei ca parte esențială a identității naționale”
- „Digitalizarea și îmbunătățirea serviciilor consulare și extinderea rețelelor de consulate itinerante”
O coaliție de tip „cordon sanitar”
În termeni geopolitici și electorali, alianța poate fi citită și ca o încercare a partidelor mainstream de a crea un cordon sanitar împotriva ascensiunii formațiunilor extremiste, într-un an electoral cu miză dublă: supraviețuirea internă și menținerea traseului euroatlantic. Formularea „combaterea extremismului, a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării” apare explicită în Acord.
Aceasta este a doua rotativă guvernamentală din istoria recentă, după cea aplicată în perioada 2021–2024 între PNL și PSD, care i-a avut ca protagoniști pe Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. Cu toate tensiunile și sincopele sistemice, modelul rotativ pare să fi fost reevaluat ca o soluție eficientă de gestionare a unei coabitări forțate.
Dacă guvernul Bolojan va reuși să livreze rezultate într-un context economic presat de deficit, de neîncrederea externă și de contestare socială în creștere, PSD va prelua conducerea Executivului în aprilie 2027 în condiții de continuitate. Dacă nu, rotativa se poate transforma într-un joc de uzură politică cu efecte devastatoare asupra legitimității întregului sistem democratic românesc.
