Ilie Bolojan: Un pachet de măsuri pe care suntem nevoiţi să le luăm
În cadrul unei intervenții în Parlament, șeful Executivului a justificat decizia Guvernului de a-și asuma răspunderea asupra primului pachet de măsuri fiscale.
Ilie Bolojan a explicat că România se confruntă cu probleme economice urgente, iar măsurile propuse reprezintă un început în procesul de corectare a dezechilibrelor acumulate. Potrivit acestuia, responsabilitatea și asumarea deciziilor sunt esențiale pentru stabilizarea finanțelor publice.
„Vin astăzi în faţa dumneavoastră şi a tuturor românilor care ne urmăresc pentru a angaja răspunderea Guvernului României pentru primul pachet de măsuri fiscale şi bugetare. Un pachet de măsuri pe care suntem nevoiţi să le luăm într-o perioadă foarte scurtă.
Nu este un gest uşor, nici pentru mine, nici pentru colegii mei, nici pentru Coaliţia de partide care îşi asumă această decizie. Este, însă, o urgenţă naţională şi un act de responsabilitate.
Aşa cum am afirmat la preluarea mandatului, direcţiile de acţiune rămân neschimbate: ordine în finanţele ţării, bună guvernare şi respect pentru cetăţeni. Iar respectul începe de la a spune adevărul şi a-mi asuma responsabilitatea”, a declarat premierul în discursul din Parlament.
Necesitatea unei corecții bugetare urgente
Ilie Bolojan a afirmat că deficitul bugetar înregistrat în anul precedent a fost cel mai mare din Uniunea Europeană. Acest dezechilibru a determinat statul român să se împrumute constant, în condiții tot mai dezavantajoase.
În contextul actual, continuarea acestui model ar putea duce la pierderea credibilității pe piețele internaționale și la degradarea ratingului de țară.
„Aşa cum am mai spus, pentru fiecare 100 de lei încasaţi, statul a cheltuit 132, iar pentru asta România s-a împrumutat şi se împrumută scump în fiecare zi pentru a funcţiona.
Acest lucru trebuie să se oprească aici, altfel ne aşteaptă aşa numitul ”Junk”, respectiv titlul de ”ţară nerecomandată pentru investiţii”, cum definesc termenul agenţiile de rating”, a menţionat prim-ministrul.
Efectele posibile ale degradării ratingului de țară
Conform premierului, un rating de țară negativ ar aduce consecințe economice severe pentru toți cetățenii. Acestea ar include taxe mai mari, creșteri de prețuri și costuri suplimentare pentru împrumuturi. De asemenea, investițiile externe ar putea scădea, iar economia națională ar intra într-o perioadă dificilă de stagnare.
„România ar deveni o ţară nefrecventabilă economic, ocolită de investitori şi lipsită de oportunităţi pentru cetăţeni. Pe scurt, ţara noastră s-ar întoarce în urmă cu 15-16 ani, într-una din cele mai grele situaţii de instabilitate economică şi politică de după decembrie 89”, a spus el.
Impactul asupra tuturor categoriilor sociale
Șeful Guvernului a precizat că deteriorarea situației economice nu ar afecta doar administrația centrală sau companiile mari.
Din contră, efectele ar fi resimțite de toate segmentele populației, de la tineri la pensionari, de la antreprenori la angajații de la stat. El a subliniat că măsurile adoptate urmăresc să evite exact acest scenariu.
„Românii care ne ascultă acum s-ar putea întreba de ce ne-ar interesa ratingul ţării noastre, ce legătură are cu fiecare dintre noi personal?
Din păcate, fiecare român ar fi direct afectat de consecinţe. Impactul ar lovi deopotrivă pe tineri şi seniori, pe angajaţii de la stat şi de la privat, pe micii întreprinzători şi marile companii, fiecare familie”, a mai arătat şeful Executivului.
Oportunitatea unei redresări economice
Premierul a mai afirmat că România are încă timp să evite o criză majoră, însă acțiunile trebuie să fie rapide și ferme. A subliniat că pachetul fiscal asumat de Guvern nu reprezintă o soluție completă, ci doar începutul unui proces mai amplu de reformă economică și administrativă.
„Nu suntem încă în ceasul al doisprezecelea. Suntem însă la limită. Suntem aici să evităm acest scenariu, pentru ca România să renască economic şi să prospere în următorii ani”, a mai spus premierul Bolojan.
Premierul promite o perioadă de tranziție controlată: „După această etapă există speranță”
În plenul reunit al Parlamentului, premierul Ilie Bolojan a recunoscut că măsurile fiscale asumate nu sunt ușor de acceptat de populație. A ținut să mulțumească cetățenilor pentru răbdarea și înțelegerea de care dau dovadă în această perioadă de tranziție economică.
Oficialul guvernamental a explicat că greutățile actuale vor fi temporare și că România poate reveni pe o traiectorie pozitivă dacă vor fi luate deciziile necesare în următoarele luni.
„Ştiu că aceste măsuri nu sunt populare. Le mulţumesc românilor pentru răbdare şi înţelegere. Vreau să le transmit românilor că această perioadă dificilă va dura o perioadă limitată. După ea există speranţă.
Dacă facem ce trebuie în următoarele luni vom fi într-o altă situaţie la sfârşitul anului viitor”, a spus premierul în plenul Parlamentului.
Dezechilibrele structurale ale bugetului, în centrul noii strategii fiscale
Ilie Bolojan a subliniat necesitatea unei abordări raționale și pragmatice în gestionarea resurselor bugetare. Premierul a precizat că o mare parte din deficitul public provine din cheltuieli recurente, în special cele cu salariile din sectorul public.
A atras atenția că nivelul acestora, raportat la populația activă care contribuie, este peste media europeană. De asemenea, a remarcat faptul că România înregistrează printre cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană.
„Aproape 40% din deficit este generat de cheltuieli permanente, în special salariale, în condiţiile în care avem deja cheltuieli cu salariile în sectorul public raportat la cei care contribuie la ele, peste media Uniunii Europene. Suntem, pe de altă parte, printre ţările cu cele mai mici venituri fiscale din UE (26% din PIB faţă de 40% în vestul Europei).
Avem cote de TVA şi taxe pe dividende printre cele mai reduse. Eu nu spun că nu e bine să ne dorim să le ţinem cât mai jos, dar trebuie să fim şi realişti. În primul rând, trebuie să le încasăm, combatând evaziunea fiscală şi fraudarea banului public. Dar asta nu se poate face de pe o zi pe alta”, a spus el.
Sistemul fiscal, esențial pentru funcționarea statului și accesul la fonduri europene
În discursul său, premierul a arătat că, fără o reformă fiscală coerentă, statul riscă să nu mai poată susține cheltuielile esențiale. Printre acestea se numără investițiile în infrastructură, apărare, sănătate, precum și plata salariilor și pensiilor.
Ilie Bolojan a avertizat și asupra riscului de a pierde accesul la fondurile europene, în lipsa unui cadru fiscal stabil și predictibil. Această situație ar duce la izolarea economică a României și adâncirea problemelor financiare.
„Fără un sistem fiscal corect şi predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ţine pasul de dezvoltare şi ordine cu ţările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene.
Ne vom izola şi afunda în propriile scenarii financiare păguboase, aşa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, a arătat premierul.