Guvernul impune restricții stricte privind călătoriile externe ale funcționarilor publici
În contextul necesității de a gestiona cu maximă atenție bugetul public, premierul Ilie Bolojan a emis o directivă fermă prin care limitează drastic deplasările în străinătate ale angajaților din ministere și instituțiile subordonate.
Astfel, orice deplasare externă va putea avea loc doar după aprobarea expresă a Cancelariei lui Ilie Bolojan, iar cererile trebuie să fie depuse cu cel puțin cinci zile înainte.
„Având în vedere contextul economic actual și eforturile Guvernului de a asigura o utilizare cât mai eficientă a fondurilor publice, vă rog să dispuneți următoarele măsuri privind deplasările în străinătate ale personalului din cadrul ministerului dumneavoastră și al instituțiilor subordonate, pentru care este necesară aprobarea Secretariatului General al Guvernului și a Prim-ministrului”, se arată într-o adresă oficială transmisă de Guvern.
Criterii stricte de eligibilitate pentru deplasări
Măsurile impuse urmăresc optimizarea utilizării resurselor financiare, în linie cu obiectivele guvernamentale privind eficiența și responsabilitatea cheltuielilor.
În acest sens, ministerele sunt obligate să reducă la minimum necesarul de deplasări în afara țării, acordând prioritate exclusiv celor indispensabile pentru realizarea atribuțiilor oficiale și promovarea intereselor naționale.
De asemenea, se pune accent pe limitarea numărului de participanți la aceste vizite, iar durata călătoriilor trebuie să fie strict conformă cu obiectivele urmărite, fără prelungiri nejustificate.
Documentație obligatorie cu o săptămână înainte
Pentru a respecta aceste reguli, documentele justificative vor trebui pregătite cu cel puțin o săptămână înaintea datei planificate a deplasării, pentru a permite verificările și aprobările necesare.
Orice solicitare transmisă sub această perioadă de preaviz nu va fi luată în considerare.
Guvernul cere, totodată, ca aceste instrucțiuni să fie diseminate tuturor instituțiilor aflate în subordinea ministerelor, asigurând astfel o aplicare unitară a restricțiilor.
Prioritizarea și controlul strict al deplasărilor externe vin ca răspuns la contextul economic dificil și la necesitatea de a proteja fondurile publice într-un mod responsabil și transparent.
Reforma fiscală este inevitabilă
Ilie Bolojan a recunoscut că multe dintre problemele bugetare ale României vin din complicități și indolență instituționalizată. A adus ca exemplu situația companiilor de stat care, ani la rând, au acumulat datorii uriașe în timp ce managerii și-au majorat indemnizațiile și au beneficiat de bonusuri generoase, fără nicio reformă reală. În acest context, Bolojan a anunțat că se vor face audituri riguroase, iar acele companii care nu produc valoare și înregistrează pierderi sistematice vor fi restructurate sau închise.
Un element central al reformei promise este transformarea ANAF. Bolojan critică faptul că eficiența instituției era măsurată după planificări și nu după rezultatele reale. Astfel, noul pachet legislativ va include un set de propuneri pentru ca agenția fiscală să devină funcțională și axată pe rezultate. În plus, premierul a denunțat lipsa de reacție a autorităților în cazuri flagrante de fraudă, cum ar fi sutele de firme-fantomă care au beneficiat de rambursări ilegale de TVA de la aceeași adresă.
Un alt punct sensibil atins de Bolojan a fost problema cumulului pensiei speciale cu salariul la stat. Potrivit acestuia, în România, mulți bugetari se retrag din activitate chiar și la 48-50 de ani, pentru a reveni apoi în sistemul public, cumulând pensii generoase cu venituri din salarii. Premierul a subliniat că acest sistem nu mai poate fi susținut și că reformarea regimului pensiilor speciale este nu doar o necesitate morală, ci și o obligație în cadrul PNRR.
