ICCJ dă în judecată Guvernul pentru neplata drepturilor salariale. Instanța cere alocarea banilor și sancțiuni directe pentru premier și ministrul Finanțelor

Conflictul dintre Justiție și Guvern escaladează în instanță. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a deschis proces pentru recuperarea unor drepturi salariale restante stabilite prin hotărâri definitive.

ICCJ cere în instanță plata integrală a drepturilor salariale restante și acuză un refuz nejustificat al autorităților

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a deschis un proces împotriva Guvernului României și a Ministerul Finanțelor, la Curtea de Apel București, solicitând obligarea acestora la alocarea integrală a fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților.

Acțiunea a fost înregistrată pe 30 martie 2026 și vine după ce demersurile administrative anterioare, inclusiv o plângere prealabilă transmisă săptămâna trecută, nu au primit un răspuns favorabil.

În cererea adresată instanței, Înalta Curte solicită nu doar punerea la dispoziție a sumelor necesare, ci și emiterea tuturor actelor administrative și efectuarea demersurilor bugetare pentru includerea integrală a acestor sume, inclusiv prin rectificare bugetară.

Instanța susține că a cerut în mod repetat includerea acestor fonduri în buget, însă solicitările nu au fost soluționate pozitiv, ceea ce este calificat drept refuz nejustificat.

Instanța cere sancțiuni directe pentru conducerea executivă și termene stricte de executare

Înalta Curte de Casație și Justiție solicită instanței stabilirea unui termen de executare de maximum 10 zile pentru alocarea fondurilor.

Totodată, cererea include aplicarea unor sancțiuni directe asupra conducerii executive, respectiv asupra premierului Ilie Bolojan și a ministrului Finanțelor.

Instanța solicită aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, precum și penalități de 2% pe zi, până la executarea obligațiilor.

Demersul vine în condițiile în care legea contenciosului administrativ impune parcurgerea unei etape prealabile înainte de acțiunea în instanță, etapă pe care Înalta Curte susține că a respectat-o.

Înalta Curte spune că obligațiile de plată sunt certe și nu pot fi ignorate din lipsă de fonduri

ICCJ arată că drepturile salariale invocate sunt stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și au devenit exigibile în 2026.

Potrivit documentului, aceste sume au fost deja recunoscute și re-eșalonate prin acte normative succesive, iar ultima reglementare prevedea explicit plata lor în acest an.

Înalta Curte de Casație și Justiție susține că autoritățile nu pot decide discreționar dacă includ sau nu aceste sume în buget și că invocarea lipsei de fonduri nu poate justifica neexecutarea obligațiilor.

Instanța invocă inclusiv jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, arătând că o autoritate de stat nu poate folosi lipsa resurselor financiare ca pretext pentru neplata unor datorii stabilite prin hotărâri definitive.

Întârzierea plăților și neexecutarea hotărârilor sunt prezentate ca o problemă de stat de drept și de funcționare a justiției

În argumentația sa, instanța arată că neexecutarea hotărârilor judecătorești afectează principiile fundamentale ale statului de drept, inclusiv separația puterilor, egalitatea în fața legii și dreptul de proprietate.

De asemenea, se arată că aceste creanțe salariale reprezintă bunuri în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, iar întârzierea repetată a plăților afectează drepturile magistraților.

Înalta Curte atrage atenția că unele dintre aceste drepturi salariale datează din perioada 2015–2017 și că plata integrală ar putea avea loc abia spre finalul anului 2028, ceea ce ar însemna întârzieri de peste un deceniu.

Instanța consideră că o astfel de situație afectează dreptul la un proces echitabil și poate crea o percepție negativă asupra funcționării justiției și asupra autorității hotărârilor judecătorești.

Guvernul a decis anterior amânarea unor plăți pentru a susține pachetul social, prin reducerea bugetului Justiției

Anterior, premierul Ilie Bolojan a anunțat că a fost găsită o soluție pentru finanțarea unui pachet social destinat pensionarilor și copiilor cu dizabilități.

Acesta a explicat că varianta aleasă a fost reducerea unor cheltuieli, inclusiv a sumelor destinate achitării drepturilor salariale obținute de magistrați prin hotărâri judecătorești din anii anteriori, cu amânarea acestora pentru anii următori.

Potrivit premierului, este o alternativă la creșterea deficitului bugetar, în contextul situației economice și al presiunilor bugetare existente.

„Având în vedere problemele pe care le parcurgem și criza generată de războiul din Golf, s-a găsit o formulă prin care propunerea legată de pachetul social să fie susținută de Coaliție. Aveam două posibilități: prima era să creștem deficitul cu anvelopa necesară amendamentelor din Parlament, însă nu s-a mers pe această variantă. Varianta pe care s-a căzut de acord este reducerea altor cheltuieli: mai exact, reducem sumele destinate achitării unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe judecătorești din anii trecuți și amânarea acestora în anii următori”, spunea pe 19 martie, după ședința coaliției, premierul Ilie Bolojan.