Din cele 739 de societati comerciale agricole, foste IAS-uri, cu un capital social total de 7.048,9 miliarde lei si care au fost preluate in portofoliul Agentiei Domeniilor Statului (ADS), au fost privatizate pana in prezent doar 186. Alte 264 se afla in proces de lichidare, iar 122 sunt in diferite stadii de negociere. De privatizat au ramas 167 de societati.
Cele care au fost vandute deja au fost si cele mai atractive: cu obiecte de activitate mult mai profitabile si cu un nivel al datoriilor mai scazut, respectiv societatile cerealiere care au si un sector de prelucrare a produselor, precum si cele viticole. Au ramas in ograda ADS in special cele din sectorul zootehnic, care au in medie datorii de circa 15 miliarde lei pe societate. „Lipsa posibilitatilor de creditare si lipsa terenurilor aferente bazei furajere fac aceste societati neatractive la vanzare. Initial, aceste societati aveau terenuri mari, insa in urma retrocedarilor facute in baza Legii nr. 1/2000, multe dintre acestea au ramas fara. Solutia este ca cel care va cumpara societatea sa concentreze teren din sectorul privat”, ne-a declarat Marius Aposteanu, director al Directiei de Privatizare din ADS.
Conform ultimei inventarieri efectuate in noiembrie 2001, suprafata de teren agricol aflata in domeniul public si privat al statului este de 975.000 de hectare. „Din aceste suprafete va mai migra o parte catre sectorul privat in baza legii retrocedarilor. Cand acest proces va fi incheiat, estimam ca vor ramane in administrarea ADS circa 600.000 ha”, ne-a precizat Marin Durac, directorul Directiei Concesionare din ADS.

Legea va fi aplicata in cel mult 30 de zile

Ce au gandit oficialii Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) pentru a atrage cumparatori pentru aceste „gauri negre” din agricultura? Sa le stearga datoriile. Astfel, sub forma unui proiect de lege care a fost inaintat spre dezbatere Parlamentului, MAAP propune: societatile comerciale care nu au fost scoase la privatizare vor beneficia de scutirea la plata obligatiilor bugetare restante la 31 decembrie 2001, precum si a penalitatilor si majorarilor de intarziere. „Este vorba de circa 6.000 miliarde lei datorii totale (catre bugetul de stat, bugetele locale si fondurile speciale, cu exceptia redeventei) ale societatilor care au ramas de privatizat”, ne spune Aposteanu. Din Comisia de Agricultura a Senatului, proiectul propus de MAAP a iesit modificat. Senatorii au cerut ca si cele privatizate pana acum sa beneficieze de facilitati la plata, respectiv esalonarea la plata a obligatiilor bugetare si scutirea majorarilor si penalitatilor de intarziere. „Stergerea datoriilor este singura solutie ca societatile agricole neatractive sa poata fi vandute. Insa nu mi s-a parut normal ca numai cele care au ramas neprivatizate sa beneficieze de facilitati. De ce pentru unele muma si pentru altele ciuma. Noua lege trebuie sa prevada facilitati pentru toate fostele IAS-uri, fie in curs de privatizare, fie privatizate”, este de parere Elena Sporea, senator PSD.
Proiectul de lege „privind unele masuri pentru cresterea atractivitatii la privatizare a societatilor cu capital majoritar de stat sau partial ce detin in administrare terenuri agricole aflate in proprietatea statului” aduce si elemente noi referitoare la metodologia de vanzare. Licitatia publica cu strigare va fi o noua metoda de privatizare a fostelor IAS-uri pe langa cea prevazuta in legislatia in vigoare, negocierea directa.
In prezent, procedeul este destul de greoi. De la scoaterea unei societati la privatizare pana la finalizarea procesului dureaza circa 50 de zile, dupa cum sustin sursele mai sus citate.
„In viitor, daca la primul termen nu se prezinta ofertanti, la al doilea se divizeaza societatea pe centre de profit, care se vor licita in parte”, sustine Elena Sporea.
Criteriul de departajare a ofertantilor in cadrul vanzarii actiunilor prin metoda de licitatie cu strigare va fi pretul/actiune. In cazul negocierii directe conditiile sunt pretul/actiune, cuantumul redeventei oferite, capacitatea tehnica si financiara, experienta in domeniu. In cadrul negocierii se vor stabili clauze pentru pastrarea obiectului de activitate si protectia salariatilor.
In prezent, proiectul se afla la mediere intre cele doua camere ale Parlamentului. In opinia senatorului Elena Sporea, aceasta lege va deveni operationala in maximum o luna de zile.

Un control recent efectuat de MAAP a scos la iveala si alte aspecte ale privatizarilor fostelor IAS-uri: actiuni vandute la preturi mult mai mici decat cele stabilite de ADS. De exemplu, SC Agroindustriala Trei Les SA judetul Bihor a fost vanduta pentru o suma de 3,5 ori mai mica decat valoarea rezultata din evaluarea ADS. Pretul de oferta propus de MAAP a fost de 1,934 miliarde lei si cumparatorul a achizitionat-o la numai 541,5 milioane lei. Un alt caz este cel al societatii Agroind SA Slatina judetul Olt, care a fost vanduta asociatiei salariatilor cu doar 18.200 lei/actiune, fata de 75.000 lei/actiune, pretul stabilit de ADS. Cumparatorii IAS-urilor sunt in general asociatiile salariatilor din aceste societati. Fiecare contract de vanzare – cumparare prevede obligativitatea cumparatorului de a aduce o serie de investitii in societatea agricola si in terenul luat in concesioune. Nerealizarea acestor clauze duce obligatoriu la rezilierea contractului. Pana, in prezent, conform Directiei Urmarire Contracte din Agentia Domeniilor Statului, doar doua contracte au fost reziliate pentru neindeplinirea obligatiilor. Este vorba despre Agrozootehnica Facaieni, ale carei actiuni au fost vandute Asociatiei Agri-PAS Facaieni, si SC Legumicola SA Oltenia, vanduta societatii Cerealcom SA. In curs de anulare se afla si privatizarile societatilor: Roagribuz Stalpu, Ceres SA Slobozia, SC Viticola Sarica Niculitel si SC Docefran Dorobantu.