Harta priorităților: Ce cheltuieli a ajuns să aibă Europa în contextul războiului din Ucraina

Prioritățile s-au schimbat odată cu izbucnirea războiului din Ucraina. Drept urmare, bugetele țărilor europene au fost și ele modificate. Se investește mai mult în agricultură, energie, dar și în echipamente militare.

Total pe neașteptate, Bătrânul Continent a fost nevoit să-și schimbe prioritățile după invazia rusă în Ucraina, iar guvernele au fost nevoite să se protejeze rapid împotriva unor noi amenințări. În ultima lună, guvernele europene – fie individual, fie colectiv – și-au reorganizat bugetele, punând un accent mai mare pe echipamentele militare, agricultură, energie și acordarea de ajutoare umanitare, arată o analiză realizată de Money Review. 

Pentru a fi pregătită pentru noi provocări, inclusiv posibilitatea unui război chimic sau biologic, și chiar pentru utilizarea armelor nucleare de către Rusia, Europa pare în prezent obligată să coboare mult mai jos în lista priorităților domenii spinoase precum educația și bunăstarea socială.

Noile priorități

Cea mai vizibilă schimbare a fost în favoarea cheltuielilor militare, capitol la care se remarcă exemplul Germaniei. La câteva zile după invazie, cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că va crește cheltuielile pentru apărare la cel puțin 2% din PIB-ul Germaniei, cel mai ridicat nivel din ultimii treizeci de ani. Imediat vor fi direcționate 100 de miliarde de euro către forțele armate ale țării.

Pe lângă apărare însă, în Europa se pune accentul pe agricultură și creșterea animalelor, deoarece războiul a pus presiune imediată asupra prețurilor furajelor și îngrășămintelor.

În fața acestor probleme, Irlanda a instituit un nou program de sprijinire a producției de cereale, în cadrul căruia vor fi alocate ajutoare pentru suprafețe suplimentare destinate acestor culturi. Programul, în valoare de 11,9 milioane de euro, este însoțit de o nouă Comisie pentru Siguranța Alimentară.

Spania a intrat, de asemenea, în rezervele de porumb, ulei de floarea soarelui și alte produse care îi erau furnizate de Rusia și Ucraina, până la implementarea unui „Plan B”. Guvernul spaniol a cerut deja Comisiei Europene să relaxeze regulile pentru importul de produse agricole din America Latină.

Cea mai mare problemă spinoasă

Una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Europa în acest moment este „explozia” prețurilor la energie. Guvernele răspund prin reduceri de taxe sau chiar ajutoare pentru gospodăriile cele mai vulnerabile.

Povara pentru guvernul german, care a anunțat un plan de obținere a independenței energetice față de Rusia, este enormă: s-a angajat să cumpere o cantitate suplimentară de GNL în valoare de 1,5 miliarde de euro, investind în același timp aproximativ aceeași sumă în închirierea și construirea de stații GNL. În același timp, va prelungi durata de viață a centralelor pe lignit, deși a investit deja aproape 200 de miliarde de euro în tranziția la energia verde în următorii patru ani.

Marea Britanie, care a impus deja un embargo asupra petrolului rusesc, a recurs la reducerea taxelor pe combustibil și la ajutorarea gospodăriilor vulnerabile. Măsurile, în valoare de aproximativ 2,9 miliarde de euro, nu vor reprezenta un impediment pentru investițiile în educație, sănătate și piața muncii, a declarat ministrul de Finanțe, Rishi Sunak, în cadrul prezentării proiectului de buget. 

În Spania, unde șoferii de camion – și apoi pescarii – au recurs la grevă pentru aproximativ două săptămâni din cauza creșterii explozive a prețurilor, guvernul s-a angajat să acopere costul creșterii  prețului la benzină printr-un pachet de sprijin în valoare de 1 miliard de euro.

Valul de refugiați

Și, desigur, guvernele europene cheltuiesc foarte mult pentru ajutoarele umanitare pentru cei cel puțin 3,7 milioane de ucraineni care au părăsit țara, potrivit ultimelor cifre ale Națiunilor Unite.

De altfel, o analiză a Center for Global Development estimează că sunt necesare până la 27 de miliarde de euro pentru acoperirea costurilor cu cazarea, transportul și hrana refugiaților. Această sumă este raportată doar pentru primul an și privește fiecare stat separat.

Costul găzduirii și al integrării sociale a refugiaților necesită costuri încă și mai mari. Unele țări cu fluxuri mari de refugiați din Ucraina, cum ar fi Polonia și România, au extins accesul refugiaților la aceleași servicii de educație, sănătate și servicii sociale, care sunt oferite și propriilor lor cetățeni.