Consiliile locale ar putea decide dacă permit funcționarea sălilor de jocuri de noroc
Jocurile de noroc intră într-o nouă etapă de reglementare, odată cu publicarea de către Guvernul României a unui proiect de lege care transferă o parte importantă din decizia de funcționare a sălilor către administrația locală.
Documentul a fost lansat în transparență decizională pentru o perioadă de 10 zile și este disponibil pe site-ul Ministerului Dezvoltării, marcând o schimbare de abordare față de cadrul legislativ actual.
Conform noilor propuneri, consiliile locale vor avea competența de a decide dacă permit sau nu funcționarea sălilor de jocuri de noroc pe raza unităților administrativ-teritoriale pe care le gestionează. Această atribuție va fi exercitată prin regulamente proprii, elaborate la nivel local, care vor ține cont de prioritățile de dezvoltare ale comunității și de cerințele privind siguranța publică.
În textul proiectului legislativ este precizat explicit cadrul în care vor fi luate aceste hotărâri:
„Pe baza criteriilor stabilite prin regulament propriu, cu respectarea priorităților de dezvoltare locală…”.
Zone delimitate și taxe locale noi pentru operatorii din industria jocurilor de noroc
Pe lângă dreptul de a aproba sau respinge funcționarea sălilor, autoritățile locale vor putea stabili zonele exacte în care jocurile de noroc sunt permise. Această delimitare teritorială va permite consiliilor să excludă anumite cartiere sau perimetre considerate sensibile, în funcție de politica locală și de nevoile comunității.
Totodată, proiectul introduce posibilitatea perceperii unei taxe locale anuale pentru operatori. Aceasta va fi calculată în funcție de suprafața spațiului în care se desfășoară activitatea, adăugând un nou nivel de costuri pentru firmele din domeniu. Măsura este prezentată ca un instrument de creștere a veniturilor locale, dar și ca un mecanism de control suplimentar.
Reprezentanții industriei atrag atenția că aceste prevederi pot genera un impact semnificativ asupra modului în care funcționează piața. În lipsa unor criterii unitare și clare, există temeri legate de apariția unor decizii discreționare la nivel local, care ar putea favoriza anumiți operatori în detrimentul altora.
În acest context, poziția industriei este exprimată într-un ton extrem de critic, reprezentanții operatorilor susținând că noul cadru legislativ deschide calea unor practici netransparente:
„Practic, se dă liber la șpagă. E o lege pentru cei puternici și influenți. Cum se va face alegerea celor rămași pe piață: fac concurs de frumusețe, fac licitație cu câștigător cunoscut sau cum?”.
Modificările legislative vin pe fondul restricțiilor recente din domeniul jocurilor de noroc
Inițiativa Guvernului apare într-un context deja marcat de controverse în domeniul jocurilor de noroc. În aprilie 2024, a fost adoptată o lege care a interzis funcționarea aparatelor de tip slot-machine în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori, fiind permise doar terminalele pentru pariuri sportive.
Acea măsură a avut efecte economice considerabile, numeroase baruri și agenții fiind nevoite să își închidă porțile, ca urmare a scăderii drastice a veniturilor. Pentru multe afaceri mici, activitatea legată de jocuri de noroc reprezenta o componentă esențială a sustenabilității financiare.
În acest peisaj tensionat, pozițiile autorităților locale sunt diferite. Primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, este până în prezent singurul edil care a anunțat public intenția de a interzice complet sălile de jocuri de noroc în orașul pe care îl conduce, asumând o politică restrictivă la nivel local.
În paralel, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a decis amânarea până la 1 martie a implementării unui ordin referitor la geolocalizarea aparatelor de joc. Decizia a generat reacții critice din partea operatorilor, care consideră măsura lipsită de relevanță în actualul context:
„La ce să mai faci monitorizare acum, când dispar aparatele? Să punem coduri QR la aparate aflate în depozite? Arde casa, dar noi ne facem că plouă! Tichie de mărgăritar ne trebuia acum!”.
