Într-un mesaj public, Florin Cîțu avertizează că românii vor fi nevoiți să suporte o povară fiscală suplimentară de 45 de miliarde de lei în următoarele 16 luni. Această sumă, deja inclusă în planurile guvernamentale, ar urma să acopere cheltuielile tot mai mari ale statului. Fostul premier detaliază în postarea sa direcțiile principale în care se duc acești bani și avertizează asupra lipsei unor reforme reale. În lipsa acestora, România riscă un nou acord cu instituții financiare internaționale.

Florin Cîțu: Guvernul mizează deja pe banii românilor

„45 miliarde lei – bani scoși SUPLIMENTAR din buzunarele românilor în următoarele 16 luni.
Acesta este planul guvernului.

Ei deja mizează pe acești bani. Dumneavoastră nu-i mai aveți”, a scris Florin Cîțu pe rețelele sociale.

Potrivit acestuia, Guvernul se bazează pe aceste fonduri pentru a acoperi o structură bugetară considerată ineficientă și politizată. În practică, acest lucru înseamnă costuri mai mari pentru populație.

Românii vor fi nevoiți să își ajusteze cheltuielile, să reducă investițiile personale sau chiar să contracteze împrumuturi pentru a face față noilor obligații fiscale.

„Ce înseamnă asta pentru fiecare dintre voi?

Înseamnă că:

– trebuie să reduceți consumul,
– să tăiați din investiții personale,
– sau să vă împrumutați pentru a acoperi ce vă ia statul.

Și nu e gata. Urmează și alte taxe”, mai scrie el.

Direcțiile principale ale cheltuielilor publice

Majoritatea covârșitoare a banilor colectați din aceste noi măsuri fiscale – aproximativ 93% – vor fi direcționați către trei mari categorii.

Este vorba despre plata dobânzilor la datoria publică, salariile din sectorul bugetar și sumele acordate pentru subvenții și asistență socială.

Aceste alocări indică o lipsă de reforme structurale, în condițiile în care bugetul continuă să susțină un aparat de stat supradimensionat și lipsit de eficiență.

„93% din acești bani merg în:

– plata dobânzilor la datoria publică,
– salarii în sectorul bugetar,
– subvenții și asistență socială.

Adică în menținerea unei structuri bugetare nereformate, ineficiente, dar politizate până la saturație”, scrie Cîțu.

Fără reforme, scenariul optimist devine imposibil

În lipsa unor măsuri concrete, precum privatizările, eliminarea subvențiilor populiste sau implementarea reală a reformelor asumate prin PNRR, deficitul bugetar ar putea scăpa de sub control.

Florin Cîțu afirmă că niciuna dintre aceste acțiuni nu pare să fie în planul actual al guvernului. Astfel, chiar și scenariul optimist, care presupune menținerea unui echilibru fragil, devine tot mai puțin credibil.

Scenariul realist: deficit de aproape 10%

Deficitul bugetar estimat pentru anul 2025 ar putea atinge 9,5% din PIB, conform fostului premier. Pachetul fiscal anunțat de guvern ar reuși să reducă acest procent doar marginal, fără a-l aduce sub pragul de 9%.

Ținta de deficit de 3% până în 2030, asumată la nivel european, este considerată irealizabilă în actualele condiții. Cîțu menționează că autoritățile se pregătesc deja pentru un „Plan B”, care ar putea însemna un nou acord de protecție financiară cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială.

„Scenariul realist?

Deficitul real estimat pentru 2025: 9,5% din PIB
Pachetul fiscal abia-l coboară sub 9% – departe de ținta de 7%
Obiectivul de 3% în 2030? Exclus.

Se pregătește deja Planul B – un nou acord de protecție FMI/CE/Banca Mondială

Și realitatea dură?

Românii plătesc deja:
– suprataxă pe contractele part-time
– taxa pe stâlp
– TVA majorat în sectoare întregi”, mai scrie fostul premier.

Noile taxe și impactul direct asupra populației

Românii suportă deja o serie de taxe introduse recent, inclusiv suprataxa pe contractele part-time, taxa pe stâlp și majorarea TVA în mai multe domenii. Aceste măsuri vor fi urmate de un nou val de impozite. Consecințele directe se vor reflecta în creșterea inflației, dobânzi mai mari, scăderea consumului și posibila intrare în recesiune.

Potrivit lui Cîțu, singura cale de ieșire din această spirală fiscală este adoptarea unor reforme reale. Printre acestea se numără simplificarea codului fiscal, reducerea taxelor pe muncă și investiții, dar și dereglementarea economiei.

În lipsa acestora, intervenția unei „Troici” formate din FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială devine din ce în ce mai probabilă. Fostul prim-ministru încheie mesajul cu un apel la prudență și responsabilitate, atât la nivel individual, cât și instituțional.