Miza este mare, iar presiunea crește, în contextul angajamentelor europene și al dezechilibrelor interne.
TVA și impozite: două surse rapide de venituri
Printre primele măsuri discutate se află majorarea TVA. Social-democrații (PSD) par dispuși să accepte o creștere cu 1 sau 2 puncte procentuale a cotei standard, ceea ce ar putea aduce între 6 și 14 miliarde de lei anual la buget. Dacă intră în vigoare abia la 1 iulie 2025, efectul va fi semnificativ diminuat pentru anul viitor.
În paralel, PSD ia în calcul o diferențiere a impozitului pe venit. În varianta discutată, veniturile sub 10.000 de lei net ar rămâne taxate cu 10%, iar cele care depășesc acest prag ar putea fi impozitate cu până la 16%. Această măsură ar afecta un segment restrâns de salariați – doar 10% dintre cei 5,6 milioane de angajați au salarii mai mari de 2.000 de euro net pe lună.
În privința cotelor reduse de TVA, social-democrații exclud majorările la alimente și medicamente, dar nu este clar dacă vor păstra cota de 5% aplicabilă lemnelor de foc – o problemă sensibilă pentru aproximativ 3 milioane de gospodării.
Tăieri de cheltuieli: investiții amânate și sporuri eliminate
Pe partea de cheltuieli, guvernul vizează blocarea proiectelor de investiții care nu au fost încă începute. Acestea includ construcții de săli de sport, bazine de înot și alte proiecte considerate „neesențiale”. Economia estimată este de aproximativ 11 miliarde de lei, adică 0,6% din PIB, spun surse politice.
Totodată, se discută reducerea bugetelor pentru bunuri și servicii, în special în instituțiile fără activitate esențială. Educația și sănătatea ar urma să fie protejate. O țintă importantă o reprezintă sporurile nejustificate – precum sporul de antenă – care vor fi eliminate sau condiționate de performanța reală a instituțiilor.
Energie, accize și evaziune fiscală
O altă sursă de presiune asupra bugetului o reprezintă compensările acordate pentru prețurile la energie. PSD dorește menținerea plafonării pentru consumatorii vulnerabili și IMM-uri, dar redefinirea criteriilor de eligibilitate. Pragul de consum propus este de 100 kWh/lună, sub care se încadrează peste jumătate dintre gospodăriile din România.
În paralel, guvernul are în vedere majorarea accizelor pentru produse de lux – băuturi fine, bijuterii, mașini sport, iahturi. Se speră, de asemenea, că îmbunătățirea colectării și combaterea evaziunii fiscale vor aduce circa 0,4% din PIB (aproximativ 7 miliarde de lei). Totuși, precedentul Ordonanței „trenuleț” din 2023 ridică semne de întrebare: deși estimările promiteau 7 miliarde de lei, până acum s-a colectat sub 10% din această sumă.
CNAS și sănătatea: controale mai stricte și reforme de fond
Cheltuielile din sănătate au ajuns la 75 de miliarde de lei în 2024, iar autoritățile vor să reformeze sistemul. Vizate sunt concediile medicale acordate cu prea multă ușurință și cazurile de coasigurare fictivă. S-au semnalat situații în care persoane care lucrau „la negru” figurau în sistem ca fiind coasigurate de rude.
Modificările legislative propuse vor viza atât criteriile de acordare a concediilor medicale, cât și regulile de coasigurare, pentru a elimina fraudele și pentru a eficientiza cheltuielile publice.
Planurile partidelor: reforme, digitalizare și comasări
Partidele din coaliția de guvernare abordează diferit tema reformei bugetare. USR lucrează la un plan structurat pe 21 de grupuri tematice, vizând debirocratizarea, digitalizarea ANAF și eliminarea beneficiilor nejustificate în sectorul public. Se propune și amânarea tuturor investițiilor aprobate dar neîncepute, cu reevaluare în 2026.
La rândul său, PNL, deși discret în declarații publice, pare să susțină măsuri ferme de reducere a aparatului bugetar. Potrivit surselor politice, Ilie Bolojan ar coordona un plan de comasare reală a instituțiilor cu atribuții similare, reducerea cheltuielilor operaționale și eliminarea sporurilor în instituțiile fără performanță.
