Primul semestru al anului a fost încheiat cu un deficit bugetar de 6,3 miliarde lei, adică 0,77% din PIB, mult peste deficitul de 3,9 miliarde lei din aceeași perioadă a anului trecut. Aceasta înseamnă că, pentru a nu ajunge la un deficit anual de peste 3% din PIB, Guvernul, prin Ministerul de Finanțe și ANAF, trebuie să găsească soluții de strângere a mai multor bani. Așa se ajunge la majorări de taxe și la discuții precum cea referitoare la impozitul pe profit pe care băncile comerciale nu îl plătesc, trecând la pierderi prin diferite metode. 

„Avem un plan de a identifica toate vânzările de credite neperformante care s-au realizat la prețuri  nejustificate sau prin intermediul unor companii offshore, unor companii din diverse paradisuri fiscale pentru a încerca să îi facem pe cei care funcționează astăzi în sistemul bancar să înțeleagă că noi știm exact ce se întâmplă și să-i determinăm să renunțe la astfel de practici, să-i determinăm să facă înregistrările corecte și, la fel ca în alte țări din Europa, să plătească impozit pe profit“, a declarat ministrul de Finanțe, Ionuț Mișa, la un post de televiziune. Declarația a pornit de la faptul că, în ultimii cinci ani, doar 15 bănci din 46 au plătit impozit pe profit, iar pierderile au fost puse pe seama creditelor neperformante (NPL) și a vânzărilor de portofolii de NPL. „S-a realizat un proces de vânzare a creditelor neperformante foarte masiv, în ultimii ani. În condiţiile în care vinzi un credit de 100 de milioane cu 5 milioane, indiscutabil că ai o pierdere consistentă, realizezi un profit, iar această pierdere vine şi stinge integral acel profit şi statului român nu mai ai ce să îi plăteşti pentru că eşti pe pierdere. Într-un fel sau altul aceste lucruri au trenat de la an la an“, a explicat ministrul de Finanțe. 

Declarațiile ministrului s-au con­cretizat printr-un proiect de or­donanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015, care reglementează impozitul pe profit și accizele. În proiect se arată că „din analizele efectuate asupra modalității de stabilire a impozitului pe profit s-au evidențiat efecte fiscale importante generate de înstrăinarea creanțelor, mai ales în sectorul bancar“, drept pentru care „se impune revizuirea regimului fiscal aplicabil“. Mo­dificarea esențială este plafonarea deductibilității la 30% din valoarea creanței externalizate sau neîncasate și se aplică tuturor plătitorilor de impozit pe profit, nu doar băncilor. 

 

Stabilitate structurală

Asociația Română a Băncilor și Consiliul Patronatelor Bancare din România au emis un punct de vedere prin care arată că instituțiile de credit membre respectă legislația în vigoare și au acționat în conformitate cu cerințele impuse de autoritățile de supraveghere. „Rezultatele financiare ale sistemului bancar din ultimii ani au fost influențate de efectele crizei economice, de măsurile impuse pentru întărirea rezilienței sectorului, de reducerea riscului de credit prin acoperirea creditelor neperformante cu provizioane, de reducerea dobânzilor și de schimbarea modului de calcul prin conversia la standardele internaționale de raportare financiară (IFRS) începând cu anul 2012“, se arată în comunicatul comun al celor două instituții. 

Potrivit sursei citate, sistemul bancar românesc și-a demonstrat stabilitatea structurală pe parcursul crizei și în perioada post-criză, prin menţinerea la nivel adecvat a indicatorilor de solvabilitate și lichiditate. „Indicatorul de lichiditate imediată era de 40% la finele anului 2016, iar cel de solvabilitate la nivelul sistemului bancar era de 19,80%, la finele lunii martie 2017. Menținerea indicatorului de solvabilitate peste dublul pragului minim stabilit conform cadrului de reglementare european CRD IV/CRR, de 8%, s-a făcut în principal prin aport de capital suplimentar din partea acționarilor. În perioada 2008-2016, capitalul social a fost majorat de către bănci cu 3,5 miliarde euro“, se mai arată în comunicat, care precizează și că România nu a fost nevoită să sprijine cu bani publici sectorul bancar. 

Băncile, precum Raiffeisen Bank, OTP Bank sau UniCredit Bank, ne-au răspuns că nu comentează la declarațiile ministrului de Finanțe. ING România ne-a declarat că banca „a avut mereu o politică de creditare prudentă, ceea ce a condus la o rată a creditelor neperformante mult sub media pieței, chiar raportând și o scădere de la un an la altul. Spre exemplu, la finalul lunii martie 2017, ING a raportat o rată a creditelor neperformante de 3,7%. În ceea ce privește plata taxelor și impozitelor, ING România și-a respectat întotdeauna obligațiile, la timp.“

Profit versus pierderi

 

„În cei zece ani de la privatizare, BCR a înregistrat un profit cumulat de 3,9 miliarde lei și a plătit 4 miliarde lei statului român în taxe și impozite“, se arată în răspunsul Băncii Comerciale Române (BCR). „Din profitul înregistrat de BCR s-au distribuit acționarilor prin dividende 0,9 miliarde lei, restul de trei miliarde lei fiind păstrați în România și direcționați către capitalizarea băncii. Pe parcursul crizei financiare internaționale, Erste Group și BCR și-au crescut expunerea față de România, sprijinind masiv bugetul statului într-o perioadă de criză severă. Avem încredere că instituțiile statului vor lua toate măsurile pentru a asigura o colaborare optimă cu sectorul bancar și pentru finanțarea provocărilor de dezvoltare. Erste Group și BCR au un angajament ferm pentru a finanța economia reală, in­frastructura, îmbunătățirea con­di­țiilor de locuit sau proiectele com­paniilor care creează locuri de mun­că în România“, se mai arată în răspunsul BCR. 

ANAF a derulat recent un control la BCR în urma căruia a descoperit operațiuni de optimizare fiscală prin vânzarea de credite neperformante și ca urmare a finanțărilor primite de la banca-mamă. ANAF a stabilit plăți suplimentare nerealizate de 104 milioane lei, dar banca a anunțat că va contesta rezultatele controlului, diferendele fiind cele de interpretare a legilor aplicabile, atât în România, cât și în Uniunea Europeană. Calculele mai arată că în ultimii cinci ani, BCR a făcut provizioane de 8,9 miliarde lei și a consemnat pierderi de 4,33 miliarde lei, iar în ultimii doi ani (2015 și 2016) a plătit impozit pe profit, dar în cotă mai redusă decât cea unică de 16% (sub 9% în 2015 și circa 12% în 2016). 

O altă bancă verificată de ANAF a fost Banca Transilvania, unde la fel se contestă înregistrarea drept pierderi a unor sume rezultate în urma preluării Volksbank. ANAF a cerut plata impozitului pe profitul realizat prin preluarea băncii, impozit de circa 260 milioane lei, dar Banca Transilvania a anunțat de asemenea că va contesta rezultatele controlului ANAF. 

Businessul bancar este complicat

 

O voce importantă din sistemul bancar, cea a Guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat că este adevărată constatarea că băncile nu au plătit impozit pe profit, dar nu este nevoie să se caute cauze ascunse, bilanțurile anuale fiind publice. „Constatarea că, în ultimii ani, foarte multe bănci nu au făcut profit este una corectă: băncile nu au făcut profit. Asta este o constatare pe care am făcut-o şi noi şi am spus-o în repetate rânduri. Faptul că nu au plătit impozit este o formulare pe care trebuie să o facem cu atenţie, pentru că la nivelul publicului larg se va înţelege altceva, cum ar fi că băncile nu au vrut să plătească. Ele nu au plătit pentru că nu au făcut profit. Băncile plătesc impozite serioase pe salarii, pe contribuţiile sociale etc.“, spune Mugur Isărescu. 

Șeful BNR a repetat și cu această ocazie că „businessul bancar este unul foarte complicat“, la fel și contabilitatea bancară, iar acestea nu sunt ușor de înțeles de către cei din afara sistemului. Chiar și vânzarea de credite neperformante, care este normal să fie verificată de ANAF, este realizată de multe ori pentru lichidizarea activelor care nu sunt aducătoare de venit. 

Datele BNR arată că nivelul de credite neperformante, calculate conform definiției ABE, erau în 2014 de 21,47% la nivelul întregului sistem bancar, și au coborât până la 9,36% în martie anul acesta. BNR a fost instituția care a cerut insistent băncilor să își curețe bilanțurile de NPL, nivelul acestora fiind considerat prea riscant pentru sectorul bancar.

Efectele crizei

„Rezultatele financiare ale sistemului bancar din ultimii ani au fost influențate de efectele crizei economice, de măsurile impuse pentru întărirea rezilienței sectorului, de reducerea riscului de credit prin acoperirea creditelor neperformante cu provizioane, de reducerea dobânzilor și de schimbarea modului de calcul prin conversia la standardele internaționale de raportare financiară (IFRS) începând cu anul 2012.“, se arată în comunicatul ARB și CNPB.

Te-ar putea interesa și: