Ilie Bolojan i-a acceptat și pe „dalmațieni” în guvernul său
Înainte de învestitura noului govern, cam toată presa și-a făcut datoria și a scos la iveală petele mai multor candidați. Cele trecute în CV-uri erau mai mult decât evidente. Pe lângă acestea, îmi rămăsese în minte ce spusese Ilie Bolojan când se codea să accepte propunerea președintelui Nicușor Dan sau să nu. Acolo înmugurise speranța mea, în zicerea încruntatului Bolojan, ce pare un tip intransigent, inflexibil la concesii, scrie evz.ro.
„Nu se poate face reforma statului până nu se face reforma lumii politice. Dacă partidele nu se trezesc la realitate, să nu se mire de ce li se întâmplă”, spunea fostul președinte interimar, actual premier desemnat „cu toată încrederea” de președintele Nicușor Dan.
Ei bine, Ilie Bolojan i-a acceptat și pe „dalmațieni” în guvernul său, ignorând toate argumentele invocate de majoritatea presei și de opinia publică! Ba chiar l-a aplaudat pe Domenic Fritz, interimarul de la USR, în sala congresului partidului, când a relatat că președintele Nicușor Dan i-a transmis că pentru activitatea miniștrilor de la Apărare și de la Externe – Ionuț Moșteanu și Oana Țoiu – vrea „să aibă și el un cuvânt de spus atunci când performanța miniștrilor nu este pe placul lui”.
Mai mult a crescut speranța când l-am auzit pe Fritz ce răspuns i-a dat președintelui, în timp ce Moșteanu și Țoiu nu-și puteau controla bucuria că au fost nominalizați!
„L-am asigurat că, în momentul în care îmi cere să schimbăm pe un ministru, să numim pe altcineva o voi face fără clipesc și cei doi miniștri, ministrul Apărării, domnul Moșteanu, ministra de Externe, doamna Țoiu știu asta și vor fi aliați ai domnului președinte”, a spus Dominic Fritz.
Speranța n-a murit nici când l-am auzit pe exaltatul Cătălin Drulă, strigându-le noilor miniștri de la tribuna Parlamentului că trebuie să intre cu drujba în ministere, „că nu mai putem continua ca până acum cu cosmetizări și cu fente”. N-a murit ea, speranța, dar a dat semne că se sufocă.
Avem aceeași Mărie cu altă pălărie, la fel de arogantă, hărpăreață și râde ca proasta
Nu a durat prea mult până când am ieșit de sub vraja promisiunilor că Măria noastră de la Palatul Victoria și de la partidele celor cinci vicepremieri va fi alta. Era aceeași Mărie, doar că purta altă pălărie și un machiaj prost executat, care nu-i ascundea nici aroganța înaintașilor roșii, galbeni, albaștri sau auriți, nici agresivitatea față de reporteri, nici atitudinea de vătaf pe care o condamnau în campanie, atunci când promiteau că vor fi slujbașii cetățenilor.
Promisiunile au venit în cascadă: că se vor tăia sinecurile, că se vor repara nedreptățile făcute unor categorii profesionale, că sunt pregătite strategii care să regleze imensul deficit, că reformele abia așteaptă să fie implementate, că vor fi reduse cheltuielile etc, etc. Politicienii zâmbeau, râdeau, se bucurau de-a dreptul când ne prezentau planurile, viziunile. Chiar și președintele Nicușor Dan afișează această veselie a la Ion Iliescu din anii 90.
A venit apoi dușul rece, care ne-a omorât și speranța, dar a spălat și machiajul de pe Mărie. Așa am văzut-o pe cea veche, crescută de partidele care au schilodit-o și care au revenit acum să o repare, spre binele poporului și al țării.
Bursele elevilor și studenților tăiate, pensii tăiate, plată suplimentară la sănătate
I-am văzut cu toții pe noii guvernanți cum le întorceau spatele cu aroganță reporterilor ce doreau răspunsuri la întrebări importante. Am înregistrat reapariția tupeului de politician, a șmecheriilor făcute ca să-și mai rotunjească veniturile și la cosmetizarea declarațiilor de avere.
Discursul s-a schimbat rapid și românilor li s-a vorbit non-stop de tăieri. Bursele elevilor și studenților tăiate, pensii tăiate, plată suplimentară la sănătate, inclusiv de la pensionari, taxe mărite, restructurări masive din sistemul bugetar, tăieri de sporuri, TVA ce urmează să crească. Să fim solidari, dar de ce numai noi?
Erau o sumedenie de parlamentari care decontau chiria desi aveau locuințe în București. Dacă nu-I prindea presa, continuau șmecheria. Nu au zis că renunță la nicio indemnizație sau sporuri.
Avem exemple de politicieni care, recent, s-au dus în delegație în străinătate la evenimente fără miză pentru România. Sau exemple de achiziții ce nu erau urgențe așa cum ar fi digitalizarea ANAF-ului.
Evenimentul zilei a publicat în urmă cu vreo 7-8 zile că la Administrația Prezidențială se va organiza în curând o licitație pentru construcția unui nou corp de clădire fiindcă arhiva de la Cotroceni a devenit atât de mare încât necesită un alt spațiu, dotat și cu tehnologie care asigură un climat corespunzător.
Și deficitul, ce facem cu deficitul? Strângem numai noi cureaua, ca pe vremea lui Ceaușescu?
Cine sunt cei mai controversați politicieni numiți
În ultimele trei zile cele mai discutate personae în spațiul public, inclusive pe rețelele sociale, sunt cei doi miniștri USR – Ionuț Moșteanu și Oana Țoiu – precum și Mihai Busuioc, fostul șef al Curții de Conturi, susținut de PSD pentru a deveni membru al Curții Constituționale cu un mandat de 9 ani.
Mihai Busuioc are o mare problem, pe care n-a vrut să o lămurească când a fost întrebat de reporterii care asigură transmisiunile de la Parlament. A afișat aceeași aroganță a politicianului de care am crezut că am scăpat după angajamentele candidaților la alegerile din 2024 și 2025. La fel a procedat și Oana Țoiu când jurnaliștii au întrebat-o ce o recomandă pentru funcția de ministru de Externe, ea fiind absolventă a Facultății de Jurnalism și Comunicare. A intrat în lift și le-a zâmbit reporterilor, așteptând închiderea ușilor.
Revenind la pesedistul Mihai Busuioc va trebui să iasă cu o explicație. Legea zice că, pentru a deveni judecător al CCR, o persoană trebuie să aibă studii juridice superioare, o competență profesională ridicată și cel puțin 18 ani de experiență în domeniul juridic sau în învățământul juridic universitar. Acești 18 ani de experiență juridică nu reiese din CV-ul său.
Dintre toate opiniile exprimate despre cine sunt cei mai controversați politicieni ai momentului m-a frapat una. Alina Mungiu Pippidi, analist politic asimilat frecvent cu rețeaua soroșistă, este de părere că aceștia „sunt reprezentanții unui mod de gândire din zona obscură a statului roman. Te întrebi a cui politică de externe și apărare o vor face ei, Oana Țoiu și Ionuț Moșteanu?”. Mungiu merge mai departe și crede că deciziile le sunt impuse, că politicienii nu sunt liberi și că liantul între partide sunt diferiți oameni ai serviciilor de informații.
