Creșterea TVA în HoReCa, efecte devastatoare. FPIOR: Peste 50.000 de angajați ar putea fi concediați
SURSA FOTO: Dreamstime
Reprezentanții sectorului HoReCa trag un semnal de alarmă cu privire la efectele negative ale unei eventuale majorări de TVA la 19%. Potrivit acestora, zeci de mii de angajați ar putea fi disponibilizați, iar sute de firme riscă închiderea în mai puțin de un an.
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității (FPIOR) avertizează asupra riscurilor sociale și economice majore generate de o posibilă creștere a cotei TVA aplicate în sectorul HoReCa. Estimările arată că măsura ar duce la concedieri în masă și la dispariția unei părți semnificative din companiile active în domeniu.
Risc ridicat de faliment în industria HoReCa
Datele comunicate de FPIOR sugerează că, în lipsa unor măsuri compensatorii, aproximativ o treime din firmele din sectorul HoReCa s-ar putea închide în decurs de 6–12 luni de la implementarea unei creșteri a TVA-ului.
Acest procent ar corespunde cu închiderea a circa 330 de companii doar dintre membrii actuali ai federației. În paralel, se estimează că peste 8.400 de angajați și-ar putea pierde locul de muncă doar în rândul acestor companii.
Reprezentanții industriei ospitalității afirmă că majorarea TVA-ului fără o strategie clară ar afecta grav capacitatea de funcționare a firmelor.
Ei atrag atenția că lipsa unui dialog real cu autoritățile agravează perspectivele pentru un sector deja fragilizat de contextul economic actual.
„România se îndreaptă spre un colaps tăcut, dar profund. În cazul în care Guvernul decide majorarea TVA-ului pentru sectorul HoReCa la 19% – fără măsuri de compensare și sprijin – efectele vor fi dramatice”, spun reprezentanții industriei ospitalității.
Estimări alarmante la nivel național
La scară națională, scenariul este și mai sumbru. Potrivit federației, efectul extins ar putea duce la peste 50.000 de disponibilizări în întregul sector HoReCa.

Printre cei mai afectați s-ar număra tinerii, femeile și lucrătorii sezonieri – adică exact categoriile considerate cele mai vulnerabile pe piața muncii.
„Extrapolând, la nivel național este vorba de peste 50.000 de angajați concediați – în special din rândul tinerilor, femeilor și lucrătorilor sezonieri – exact categoriile cele mai vulnerabile”, susține Federația.
FPIOR estimează că, în ciuda unei posibile creșteri a veniturilor din TVA cu 300–400 milioane de lei anual, statul ar înregistra pierderi mult mai mari din contribuții sociale și impozite aferente locurilor de muncă desființate.
Pierderile bugetare totale ar putea depăși 1,2 miliarde de lei, potrivit calculelor federației, care includ și impactul negativ asupra altor sectoare conexe, precum transporturile și serviciile de aprovizionare.
Cerere de dialog și soluții concrete
Federația solicită autorităților să formeze de urgență o comisie mixtă compusă din specialiști în economie, insolvență și reprezentanți ai mediului de afaceri.
Aceasta ar trebui să elaboreze un plan de acțiune adaptat specificului industriei ospitalității și să prevină efectele negative pe termen mediu și lung.
„Deficitul real nu este cel bugetar, ci de viziune. Creșterea TVA-ului într-un sector extrem de sensibil la preț și consum nu aduce venituri reale pe termen mediu și lung, ci accentuează migrarea muncii, scăderea atractivității investiționale și închiderea afacerilor autohtone”, a declarat Corina Macri, vicepreședinte FPIOR.
Lipsa dialogului, motiv de îngrijorare
Reprezentanții FPIOR subliniază că nu au fost consultați în mod real în privința acestor măsuri. Deși au transmis comunicate și au pus la dispoziția autorităților studii finanțate din surse private, răspunsurile primite nu au fost urmate de inițierea unui dialog constructiv.
„FPIOR solicită urgent încetarea haosului și formarea unei comisii mixte, din profesori universitari, specialiști în insolvență și reprezentanții reali ai mediului de afaceri românesc.
Toate instituțiile din mediul privat au punctat posibilele efecte negative asupra economiei. Și noi, la rândul nostru, am trimis înștiințări și comunicate încă din primele zile. Din fonduri private, am comandat studii. Le-am înaintat. Am primit răspunsuri frumoase, protocolare, dar nu invitații la dialog.
Nu întrebări suplimentare. Acesta este un aspect îngrijorător: ori există o agendă și românii nu știu, ori este deja haos, iar măsurile sunt doar modalități de apărare, nu parte a unui plan de redresare. În ambele situații, trebuie luate măsuri și cerem susținere publică”, a declarat Răzvan Baltă, vicepreședinte FPIOR.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





