Unul dintre domeniile sprijinite în mod activ în Republica Moldova a fost cel al mass-mediei, accentul fiind pus pe promovarea unei prese independente și aliniate valorilor democratice europene. Acest sprijin a fost acordat prin intermediul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova (D.R.R.M.), care derulează anual programe de finanțare dedicate entităților media de peste Prut.
Susținerea României pentru Republica Moldova ar fi fost folosită în scop electoral
Conform cadrului legal stabilit de Legea nr. 321/2006, D.R.R.M. oferă finanțări nerambursabile și alte forme de sprijin material și financiar, în limita bugetului alocat, pe baza unei evaluări realizate de o comisie.
Finanțările sunt acordate pe baza unor proiecte și programe eligibile, încheiate prin contracte, având ca scop declarat păstrarea și afirmarea identității culturale românești în Republica Moldova, precum și promovarea imaginii României și a valorilor românești în rândul cetățenilor moldoveni.
Au existat suspiciuni privind utilizarea fondurilor ca instrument de influență politică
În anul 2023, au fost aprobate 90 de proiecte în cadrul acestui program, dintre care 11 dedicate mass-mediei. În 2022, au fost sprijinite 16 proiecte media, în valoare totală de peste 1,5 milioane de lei. Acest tip de finanțare a acoperit inclusiv activități publicistice, organizarea de cursuri pentru jurnaliști și alte forme de sprijin pentru instituțiile de presă de expresie românească.
Totuși, în spatele acestor intenții oficiale, au existat suspiciuni privind utilizarea fondurilor ca instrument de influență politică în campania electorală din România. Informații obținute de Gândul indică faptul că, în perioada alegerilor prezidențiale, unor instituții de presă din Republica Moldova care au beneficiat de aceste fonduri li s-ar fi sugerat să îl susțină pe Nicușor Dan. În paralel, ar fi fost transmise mesaje explicite privind publicarea de materiale negative la adresa liderului AUR, George Simion. Jurnaliștii care au refuzat să se conformeze ar fi fost avertizați de către finanțatorii români.
Conținutul critic ar fi fost cenzurat, iar jurnaliștii ar fi primit materiale redactate anterior
Politica editorială a redacțiilor implicate ar fi fost, conform surselor, stabilită direct de la București, cu acordul autorităților de la Chișinău. Presa moldoveană care a beneficiat de finanțare din partea D.R.R.M. – instituții apropiate Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) – ar fi făcut campanie vizibilă pentru Nicușor Dan în timpul alegerilor. Conținutul critic ar fi fost cenzurat, iar jurnaliștii ar fi primit materiale redactate anterior, pe care trebuiau să le publice integral. În 2024, aproximativ 18 portaluri de știri din Republica Moldova ar fi primit fonduri din partea Guvernului României, fără a include posturi TV sau de radio, potrivit sursei menționate.
În cadrul documentării, s-a constatat că o parte semnificativă a articolelor publicate anterior pe site-ul deschide.md – cunoscut ca beneficiar al acestor finanțări – nu mai sunt disponibile publicului. Fragmente ale acestora pot fi regăsite în continuare în rezultatele motoarelor de căutare sau în postările distribuite pe rețelele sociale. Lipsa de transparență privind lista completă a beneficiarilor face imposibilă o evaluare clară a întregii rețele media implicate. Totuși, sursele indică faptul că presa moldoveană a difuzat constant articole elogioase despre Nicușor Dan.
PAS și-a exprimat sprijinul pentru Crin Antonescu
În ceea ce privește sprijinul politic, deși Maia Sandu nu și-a declarat oficial susținerea pentru niciun candidat în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, partidul pe care l-a fondat, PAS, și-a exprimat sprijinul pentru Crin Antonescu. Decizia a fost justificată de afinitatea politică față de Partidul Popular European, din care fac parte atât PAS, cât și Partidul Național Liberal, notează publicația menționată.
Totuși, în spatele acestei poziții oficiale, Maia Sandu s-ar fi implicat activ în campanie. Pe 30 martie, Nicușor Dan ar fi fost primit la Chișinău, într-o întâlnire neanunțată public, intermediată de Ilie Bolojan, președinte interimar al României la acea dată. În cadrul întrevederii, șefa statului moldovean i-ar fi promis lui Nicușor Dan sprijin total din partea PAS, în timp ce susținerea pentru Crin Antonescu ar fi rămas una de fațadă.
În turul al doilea al alegerilor, au fost semnalate acțiuni suspecte în diaspora
În turul al doilea al alegerilor, au fost semnalate acțiuni suspecte în diaspora, în special în Republica Moldova. Potrivit informațiilor obținute, o rețea bine organizată ar fi mobilizat cetățeni moldoveni pentru a fi transportați la secțiile de votare și a vota cu Nicușor Dan. Aceste deplasări erau realizate cu mașini și microbuze, iar șoferii refuzau să ofere explicații în legătură cu scopul lor. Se presupune că acțiunea ar fi fost coordonată de însăși președinta Republicii Moldova.
În ziua votului, liderul AUR, George Simion, a făcut mai multe apeluri publice către conducerea de la Chișinău și a cerut personal Maiei Sandu să oprească ceea ce a numit „turism electoral”.
