România, experimentul „resetării”. Turcescu, Comaroni și Hoandră, despre dispariția cash-ului, „orașele de 15 minute” și umbrele jocurilor de interese
În ediția de joi a podcastului moderat de Robert Turcescu, cu Bogdan Comaroni și Octavian Hoandră ca invitați, atmosfera a fost de confesiune, revoltă, ironie amară și, pe alocuri, disperare autentică. Subiectul: ce se întâmplă cu România în contextul eliminării cash-ului, al experimentelor sociale de tip „orașe de 15 minute” și a deciziilor luate la Bruxelles, prea puțin explicate populației. Totul, exclusiv pe canalul de YouTube „HAI România!” al EVZ-Capital.
Iar tonul general e: „Am avertizat, am fost luați de nebuni, dar realitatea bate filmul”.
„Bă, ani de zile am zis: ăștia vor să scoată cash-ul! Conspiraționiști, nenorociți, mincinoși…”
Discuția e deschisă de Turcescu, care recunoaște că ani la rând a pus la îndoială teza eliminării banilor cash, dar lucrurile au devenit evidente:
„Bă, ani de zile noi aici, în acest podcast – deja ani de zile, mamă, ce bătrâni suntem! Eu, voi sunteți niște tineri… Am zis așa: «Bă, ăștia vor să scoată cash-ul, conspiraționiștii, nenorociții, e o minciună, nu știu ce, conspirația cash-ului, că vor să scoată…» Și noi ziceam: «Bă, ăștia vor să elimine cash-ul.» Na, că a venit doamna Pippidi, că a apărut domnul Burnete, bă, toți, în momentul de față, vor să scoată cash-ul.”
Robert Turcescu și Comaroni, discuție despre banii cash
Resemnarea planează în discuție când Robert Turcescu i se adresează lui Bogdan Comaroni, sugerând aproape retoric că, odată cu intenția de a elimina cash-ul, este de așteptat să urmeze și alte măsuri cu impact greu de anticipat.
„Păi, ziceți dumneavoastră, domnule Comaroni, cash-ul vor să-l scoată! Ce mai urmează, mă?”, a întrebat Turcescu.
Bogdan Comaroni sugerează că eliminarea cash-ului face parte dintr-un „experiment” mai amplu, cu România ca teren de testare pentru planurile de resetare socială propuse la nivel european.
„În România se face micul experiment, micul reset al marelui reset”, a spus Comaroni.
România ca teren de testare pentru experimente globale
Bogdan Comaroni vede în politicile recente o reluare, pe teren românesc, a unor experimente globale de „resetare” care nu și-au atins anterior scopul, România fiind, de această dată, locul unde se testează noi formule.
„Noi asistăm la un experiment. Eu n-am niciun dubiu. În România se face micul experiment, micul reset al marelui reset. Adică, bă, fii atent: dacă n-a ieșit atunci, imediat, cu pandemie, cu războaie, cu nu știu cum, facem noi niște figuri. Zice că pleacă Schwab, știi? Ăla a plecat, așa, de onoare. Băi, că am anunțat marele reset, n-a reușit. Acum facem războaie multiproxy, nu știu ce.”
Comaroni acuză: „Dacă te uiți acum la asta cu Bolojan, că m-am uitat, băi, tot ce face Bolojan pe termen mediu și lung distruge economia României. Distruge tot, lasă loc în toate programele.”
Oradea, la intersecția promisiunilor europene și a unor întrebări nerostite
Comaroni oferă și detalii despre finanțarea europeană pentru orașe ca Oradea, Iași, Cluj și București, sub umbrela conceptului „oraș de 15 minute”:
„Știi că la Oradea, acolo, o mare parte din banii primiți de Bolojan ca să facă ce zice el, cu ce s-a lăudat în centrul Oradei, cu parcările, cu zona pietonală, au fost bani primiți de la Uniunea Europeană pe proiectul-pilot, în care au fost patru orașe mari din România pentru orașele de 15 minute. Cine nu mă crede, să caute în emisiunile tale mai vechi sau pe net. Bucureștiul, la un moment dat, primise pentru zona din Centrul Vechi. Oradea pentru ăsta, a mai fost Iașul și Clujul.”
Tot Comaroni punctează:
„Domnul Bolojan, care e clar, e de sorginte neomarxistă, deci e înregimentat masiv în toată echipa asta, preluat de Macron împreună cu Maia Sandu, cu toți ăștia din zonă, cu ideologia asta.”
Și intră în detalii privind eliminarea banilor numerar
„Ideologa mișcării, Mungiu-Pippidi, că despre ea nu știu dacă ai spus în știre – uite, am îmbătrânit și eu. Deci doamna Insipidi a venit cu ideea și a spus că nu poate Bolojan, neam, să-și pună în aplicare ideile dacă nu se ia cash-ul de la populație. Corect. Da.
Deci, domnule, cash-ul, fii atent: populația e marea evazionistă, nu cei cu afacerile cu statul și cu jocurile piramidale, prin care fac afaceri cu statul, cu firmele pe care le înstrăinează, le dau, le lichidează în afara țării, iar aici în țară rămâne datoria.”
Comaroni continuă, acuzând ipocrizia oficialilor
„Dacă nu vreți evaziune, voi, care faceți afaceri cu statul și rostogoliți firmele de la unii la alții, ajung în străinătate la diverși, după aia le închideți și rămâne datoria în țară… De ce nu vreți voi să plătiți toate taxele la prima tranzacție, imediat? De ce trebuie rostogolit TVA-ul și toate astea? Că ar fi foarte simplu.”
O temă recurentă este incompetența și clientelismul din administrație
Comaroni e tranșant:
„La noi, în România, problema s-ar rezolva simplu: șefii instituțiilor de stat să nu mai fie numiți pe criterii politice, să fie numiți prin examen, da? Pentru că boii ăștia – și am voie să le zic boi, da? – care conduc instituțiile, nu toți, nu generalizez…
Acum doi ani, când s-a spus din nou să se facă evaluarea pentru șefii care conduc instituții de stat: 74% – vă aduc aminte, căutați pe net – 74% n-au luat nota 5 de trecere, au dat de trei ori examenul și tot n-au luat nimic, și au rămas pe post. Da, deci acum doi sau trei ani, să caute lumea, a fost o mare reevaluare a tuturor și toți ăștia pe criterii, bă, 74% nu au luat notă de trecere. Adică nu înțelegeau ce fac ei la instituția la care lucrează. Da.”
Turcescu rezumă, cu sarcasm amar: „Hai, mă, Tavi, că nu e de râs. E de plâns.”
De ce simte sectorul privat românesc presiunea unor forțe invizibile
Hoandră întărește mesajul cu o analiză sumbră despre cum a început, în opinia sa, „planul de distrugere a României”:
„Din păcate trebuie să-i dau dreptate. Planul ăsta de distrugere a României a început să fie vizibil de pe vremea când domnul Cîțu, împreună cu ăsta, Voiculescu, au îndatorat România. Nu că și să cercetați penal și acum. Nici acum n-am știut de ce au luat atâtea vaccinuri. Sumele astea, împrumuturile astea îngrozitoare luate de România, nu sunt așa, niște sume că s-au crescut salariile, nu.
Pentru că trebuia să ajungă la o îndatorare excesivă, ca să se poată distruge pe baza asta sectorul privat, să se pună la dispoziția celor care vor să cumpere de afară tot sectorul privat. Ăsta-i mersul, în mare. Deci noi să nu mai reprezentăm nicio forță. Sectorul privat să fie nimicit, cum s-a văzut că deja au sărit pe el, și capitalul român să fie… capitalul străin să fie protejat. (…)
„Câciu, zice:«Domnule, ies din țară 60-70% din fondurile care ar trebui să vină la bugetul de stat. 60-70 de miliarde ar trebui să vină la bugetul de stat, domnule, se evaporă, ies din țară prin tot felul de metode de la multinaționale.» Băi, Bolojan nici pâs, bă, cu multinaționalele, niciun cent, bă! Multinaționalele, în cadrul acestui efort pe care ultimul pensionar din România îl face, fiecare multinațională să contribuie cu un cent.”
Subiecte importante, abordate doar în șoaptă de mass-media românească
Turcescu aduce pe masă tema cenzurii și a subiectelor tabu:
„Avem o moțiune de cenzură, mă, prima împotriva Ursulei von der Leyen, în care se readuce în discuție subiectul vaccinurilor, banilor, Pfizerului, SMS-urilor schimbate de Ursula. Și a ieșit Ursula și a zis: «Piperea, care e inițiatorul acestei moțiuni, este un fascist, un extremist, a preluat narativele Rusiei.»”
Și continuă, exasperat:
„Deci dacă o întrebi pe Ursula: «Ce-ai făcut, fă, cu banii de vaccinuri? De ce i-ai dat așa? De ce n-ai cheltuit miliardele de euro?», că le spun tuturor proștilor: bă, deficitul de azi vine și din perioada vaccinurilor, când ne-am împrumutat miliarde să cumpărăm vaccinurile pe care apoi le-am aruncat la WC-ul UE. Ne-am împrumutat, plătim și rate și dobânzi. Da, și vine bucata de deficit și din asta.
Dar astăzi lumea pare că zice: «A, au fost, au fost proștii!» Asta fac în momentul de față. Și atunci când vine unul și întreabă: «Sulo, ce-ai făcut, fă, cu banii? Unde-s bănișorii? Cum zice Ceaușescu ăsta de pe străzi, așa, când urlă: Ursulo, dă bă banii, bă! Ursulo, bă, borfașo, dă banii, bă, Ursulo, banii de vaccinuri!» O întrebi, ea zice: «Rușii, rușii, ai un discurs fascist, extremist, legionar, putinist!»”
Moțiuni europene și piese românești într-un puzzle al influenței nevăzute
Bogdan Comaroni remarcă faptul că moțiunea împotriva Ursulei von der Leyen a adus în prim-plan nu doar controversa vaccinurilor, ci și legături puțin discutate în spațiul public, cum ar fi relația dintre familia acesteia și companii influente din zona jocurilor de noroc, despre care spune că au un rol semnificativ în mediul politic și mediatic din România.
„Pe mine m-a bucurat faza cu moțiunea de la Piperea și am și văzut cum a susținut-o, pentru că a vorbit acolo, în Parlament, omul, a avut 74 de semnatari. Din nefericire, e greu să treacă. Ursula, ca să-ți spun sincer, era clar că rămâne în continuare. La noi, în România, ea rămâne șefa lui Bolojan, cum ziceam. Mai mult, ai văzut că mie mi-a plăcut aia că toată lumea se întreabă: «Mă, dar cum o fi fost sucit ăsta, mă, Bolojan, și care a fost faza cu jocurile de noroc?»
Nimeni nu-și pune problema că fratele Ursulei este președintele Superbet. Da, da, da, pot să zic acuma în emisiune chiar, că ăsta e unul dintre cei mai mari sponsori și a întors și a făcut bani și în România, are relații. O firmă care e bănuită că a intervenit și a făcut lobby pentru domnul Nicușor Dan. E o mare problemă despre care domnul Nicușor Dan nu vrea să publice de unde au venit banii, pentru că eu am informații că una dintre legăturile care duc spre zona de jocuri de pariuri… și e un mare deranj, pentru că domnul frate al Ursulei von der Leyen, Superbet-ul e plin de bani, să înțeleagă lumea, e peste tot.
Da, sponsorizează „la negru”, cum ar fi, adică implicit… Nu sponsorizarea e interzisă, dar sponsorizează greu, ziariștii, bloguri, vloguri. Nu mai zic ce interese sunt în presa sportivă. Provin din presa sportivă și vreau să-ți spun că firmele de pariuri au niște interese cruciale.”