Conform Codului administrativ, prin articolele 149 și 160, alegerile locale parțiale trebuie organizate în cel mult 90 de zile de la constatarea încetării mandatului unui primar sau de la dizolvarea unui consiliu local. Astfel, termenul-limită pentru stabilirea scrutinului a expirat pe 26 august 2025.
Adrian Toni Neacșu subliniază că organizarea alegerilor este o obligație strictă prevăzută de lege
Neacșu subliniază că organizarea acestor alegeri nu este o chestiune de oportunitate politică, ci o obligație strictă prevăzută de lege. Argumentele legate de context electoral, calendar politic sau constrângeri bugetare nu pot justifica nerespectarea legii. În opinia sa, premierul Ilie Bolojan se află într-o situație de încălcare gravă a legislației, prin omisiunea de a stabili data scrutinului.
„Alegerile parțiale din București – obligație legală, nu opțiune politică. Într-un stat de drept autentic, regulile jocului democratic nu pot fi tratate ca simple conveniențe politice, lăsate la discreția guvernului sau a politicienilor zilei, adică a bolojanilor, grindenilor sau friților de toate felurile.
Între aceste reguli, una dintre cele mai clare și mai ferme privește obligativitatea organizării alegerilor locale parțiale. Codul administrativ, prin art. 149 alin. ( și art. 160 alin. (11), stabilește un termen imperativ: maximum 90 de zile de la constatarea încetării mandatului primarului sau de la dizolvarea consiliului local. Acest termen nu este orientativ, nu este „dacă vrem și când vrem”, ci o obligație strictă”, a scris Adrian Toni Neacșu pe Facebook.
Situația nu este una fără precedent
În dosarul 6762/2/2022, Curtea de Apel București a obligat Guvernul să fixeze data alegerilor parțiale în mai multe localități, arătând că neorganizarea acestora în termenul de 90 de zile echivalează cu un refuz nejustificat de aplicare a legii. Instanța supremă a confirmat decizia prin respingerea recursului (decizia civilă nr. 5336/15.11.2023). Acțiunea fusese promovată și câștigată de Ludovic Orban.
Un alt caz, dosarul 6682/2/2022 referitor la Sectorul 5, a dus la o hotărâre similară a Curții de Apel, care a dispus explicit ca Guvernul să emită hotărârea privind organizarea alegerilor parțiale. Chiar dacă Înalta Curte a respins ulterior acțiunea pe motive procedurale, fondul a rămas neschimbat: termenul de 90 de zile este obligatoriu.
„Pe 26 mai 2025, funcția de Primar General al Municipiului București a devenit vacantă prin demisia lui Nicușor Dan. Evenimentul ar fi trebuit să declanșeze, în mod automat, mecanismul prevăzut de Codul administrativ: organizarea alegerilor parțiale în termen de maximum 90 de zile, adică exact până astăzi, 26 august 2025.
Alegerile pentru Primăria capitalei au întrat însă și ele in malaxorul nesfârșit al certurilor și rafuielilor din cadrul coaliției de guvernare. Se invocă „oportunitatea”, „contextul” sau „calendarul electoral”, ba până chiar și criza bugetară, in realitate orice ca să le fie lor bine la partid. Aceste argumente, evident, nu au nicio bază juridică”, a mai scris avocatul.
Avocatul atrage atenția și asupra încadrării penale a situației
Avocatul atrage atenția și asupra încadrării penale a situației. Conform articolului 297 din Codul penal, fapta funcționarului public care nu îndeplinește un act în atribuțiile sale, cauzând prin aceasta o vătămare a drepturilor legitime ale cetățenilor, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea ocupării unei funcții publice.
În acest context, oricine ar putea depune plângere penală împotriva premierului Ilie Bolojan, care nu s-ar putea apăra prin argumente de tip „nu știam” sau „am fost constrâns politic de partenerii de coaliție”.
„Mai mult, eu afirm răspicat că Ilie Bolojan, în calitate de premier, se află în plină activitate infracțională prin omisiunea de a stabili data alegerilor locale parțiale pentru București. Iata de ce. Alegerile parțiale pentru Primăria Generală nu reprezintă o opțiune politică, ci o obligație legală și o condiție esențială a legitimității democratice.
Justiția a stabilit deja caracterul obligatoriu al organizării alegerilor parţiale în termen de 90 de zile de la vacantare. În dosarul 6762/2/2022, Curtea de Apel București a obligat Guvernul să fixeze data alegerilor parțiale în zeci de localități, subliniind că „neorganizarea scrutinului în termenul de 90 de zile echivalează cu un refuz nejustificat de aplicare a legii” (sent. civ. nr 516/16.03.2023).
Instanța supremă a confirmat caracterul obligatoriu al termenului, respingând recursul prin dec civ 5336/15.11.2023. Acțiunea fusese promovată (si câștigată) de Ludovic Orban”, a susținut Neacșu.
Dreptul cetățenilor de a-și alege conducătorii nu poate fi suspendat în funcție de interese politice
În esență, problema ridicată de avocat privește respectarea principiilor constituționale. Dreptul cetățenilor de a-și alege conducătorii nu poate fi suspendat în funcție de interese politice. Orice amânare a organizării alegerilor parțiale reprezintă o afectare gravă a legalității și legitimității instituțiilor.
„În dosarul 6682/2/2022, referitor la Sectorul 5, aceeași curte de apel a dispus explicit ca Guvernul să emită hotărârea de guvern pentru stabilirea datei alegerilor parțiale invocând in mod identic natura obligatorie a termenului de 90 de zile. Chiar dacă acțiunea a fost în cele din urmă a respinsă la ICCJ pe chestiuni de procedură (reclamantul era Paul Dimitriu), chestiunea pe fond a rămas: Guvernul are o obligație legală de a stabili in termen de 90 de zile data alegerilor locale parțiale.
Aceste precedente creează un cadru juridic solid: obligația este imperativă, iar neîndeplinirea ei constituie încălcarea dreptului de vot și a principiilor constituționale, deci afectarea gravă a unor drepturi fundamentale. Potrivit art 297 Cod penal, fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act și prin aceasta cauzează o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.
Oricine îi poate face plangere penală lui Ilie Bolojan, iar acesta nu se va putea apăra că legea nu îl obliga să respecte termenul de 90 zile ori ca nu stia asta.Nu va putea invoca nici faptul că s-a aflat în „stare de necesitate” sau în stare de „constrângere morală” întrucât PSD-ul și Grindeanu i-au forțat mâna in coaliție sa nu respecte legea”, a subliniat avocatul.
Cetățenii trebuie să-și exercite dreptul fundamental de a-și alege conducătorii
Neacșu subliniază că obligația Guvernului nu este una formală, ci de rezultat: organizarea efectivă a alegerilor în termenul prevăzut de lege. Nerespectarea acesteia transformă Executivul din garant al statului de drept într-un actor politic care își arogă dreptul de a bloca exercitarea votului.
„Esența problemei este simplă: respectarea legii nu poate fi negociată politic. Într-o societate democratică, guvernele trec, dar instituțiile trebuie să rămână funcționale, iar cetățenii trebuie să-și exercite dreptul fundamental de a-și alege conducătorii. Orice amânare este un atentat la legalitate și la legitimitate.
De aceea, obligația Guvernului de a organiza alegeri parțiale în București (și nu doar în Capitală, ci în toate localitățile cu posturi vacante) este o obligație de rezultat, nu o simplă formalitate.
Neîndeplinirea ei transformă Executivul din garant al ordinii de drept într-un actor politic care își arogă puterea de a suspenda, discreționar, exercitarea dreptului de vot. Alegerile parțiale nu sunt un moft; sunt o datorie constituțională și legală”, a conchis acesta.
Postarea poate fi vizualizată aici.
