BNR: Nu am majorat dobânzile şi nu cred că vom fi obligaţi să o facem

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a reamintit că instituția nu a majorat rata de politică monetară, însă aceasta a crescut în piață ca urmare a scăderii lichidității. Conform acestuia, lichiditatea s-a redus pentru că BNR a intervenit pentru a apăra cursul valutar.

Potrivit lui, BNR nu a majorat dobânzile și că nu crede că va fi nevoită să facă acest lucru în viitor. Totuși, Isărescu a menționat că variația dobânzilor într-un interval de două procente, între 5,5% și 7,5%, a fost inevitabilă. În condițiile în care lichiditatea și percepția despre România se îmbunătățesc și capitalurile revin, fără alte ieșiri majore, dobânzile ar putea începe să scadă ușor, iar în acel moment se va putea discuta și despre nivelul adecvat al ratei de politică monetară, spune el.

În ultima perioadă, România a avut o situaţie bună, comparativ cu ţările vecine

De la izbucnirea pandemiei provocată de coronavirus și până acum, trecând prin contextul războiului de la graniță, România nu a avut o situație mai gravă decât alte state comparabile, ba chiar a avut, în opinia sa, o situație mai favorabilă.

Guvernatorul BNR a precizat că țara nu a ajuns la o rată de politică monetară similară cu cea din Ungaria, unde nivelul a depășit 14-16%, și nici nu s-a confruntat cu o inflație de tip CORE atât de ridicată. Potrivit lui, România s-a menținut cu inflația și rata de politică monetară la niveluri apropiate de cele din Polonia și Cehia.

Românii sunt nemulțumiți de climatul politic

În opinia sa, nemulțumirea socială din ultima perioadă este rezultatul unor factori care țin de climatul politic și social, iar analiza acestora ar trebui să fie responsabilitatea clasei politice. Isărescu a susținut că nu a existat o inflație mai mare decât în alte țări și nici o depreciere accentuată a cursului valutar, ci dimpotrivă, a fost menținută stabilitatea acestuia.

El a respins ideea exprimată de un analist potrivit căruia stabilitatea din România și-ar fi pierdut conținutul, spunând că nu crede acest lucru și că, dacă ar fi așa, ar trebui să fie informat și BNR, pentru a nu mai acorda atâta atenție stabilității. Potrivit lui, există alți factori care au deteriorat climatul social și politic și care au dus la tensiuni sociale în pragul alegerilor.

„Noi nu am majorat rata de politică monetară, dar s-a dus în piaţă. De ce? Pentru că lichiditatea a scăzut. Şi lichiditatea a scăzut pentru că am apărat cursul. Mai puteam să-l apărăm în condiţiile unei asemenea ieşiri de capital? Dispare lichiditatea din piaţă. N-am majorat dobânzile şi nu cred că vom fi obligaţi să o facem. Dar plimbarea dobânzilor în intervalul de două procente de la 5,5% până la 7,5% era inevitabilă.

Dacă lichiditatea se schimbă, dacă percepţia României se schimbă, se îmbunătăţeşte, dacă încep să vină din nou capitalurile care au ieşit, dacă nu mai pleacă altele, dobânzile vor veni uşor în jos, după care vom discuta şi ce rată de politică monetară vom aborda. În ultima perioadă, România a avut o situaţie bună comparativ cu ţările din vecinătate.

De la pandemie încoace, trecând printr-un război la graniţa României, România n-a avut, comparativ cu ţările cu care ne putem compara, o situaţie mai rea. Se poate spune că a fost chiar mai bună. N-am ajuns cu rată de politică monetară ca în Ungaria, la peste 15-16 sau 14% cât a fost, da, nici cu inflaţia CORE sus. Am stat şi cu inflaţia şi cu rată de politică monetară în apropierea nivelurilor din Polonia şi Cehia.

Ce a creat valul de nemulţumire din această perioadă este datoria clasei politice să analizeze cu atenţie. Deci nu a fost inflaţie mai mare, nu a fost depreciere mai mare de curs, dimpotrivă a fost stabilitate de curs. Nu cred că stabilitatea s-a golit de conţinut. Am citit un analist care spunea că stabilitatea în România s-a golit de conţinut.

Dacă aşa este, să ne spună şi nouă să nu mai păstrăm cu foarte mare atenţie că stabilitatea s-a golit de conţinut. Nu cred că s-a golit de conţinut. Cred că sunt alţi factori care au deteriorat climatul social şi politic din România şi au dus la această dispută socială în pragul alegerilor.”