Cea mai importanta tranzactie ramane, fara indoiala, fuziunea dintre Mitsubishi Bank si Bank of Tokyo, care a dat nastere, acum trei ani, celei mai mari banci din lume, cu un capital social de 679 miliarde dolari, echivalentul produsului national brut al Chinei. Costurile fuziunii sunt, de asemenea, impresionante: 377 miliarde dolari. Li se adauga si cei 754 milioane dolari pe care noua banca trebuie sa ii investeasca in realizarea compatibilitatii dintre sistemele lor informatice. Pentru noua banca lucreaza astazi o armata de oameni. In momentul fuziunii erau 21.000 de angajati. Dintre acestia, doar 2.000 au fost disponibilizati, restul gasindu-si locul in cadrul celor 366 de sucursale locale si 83 de filiale din strainatate. Fuziunea bancilor japoneze a coincis cu fuziunea bancilor americane Chase Manhattan Corp si Chemical Banking Corp. Acestea au creat cea mai mare banca din America, cu active de 305 miliarde dolari. Au urmat bancile sud-coreene. Hanil Bank si Commercial Bank, doua dintre cele mai mari societati bancare, si-au unit fortele intr-o noua institutie ce insumeaza active in valoare de 82 miliarde dolari.
Este primul acord de fuziune in sectorul bancar sud-coreean, aflat in plina restructurare dupa declansarea, acum un an, a crizei economice. Tendinta mondiala de consolidare a afacerilor bancare nu a ocolit nici continentul european. ABN Amro Holding NV a achizitionat Banco Real, a patra banca publica braziliana, platind pentru aceasta 2,1 miliarde dolari. Bancile elvetiene SBS si UBS au fuzionat in United Bank of Switzerland. Valoarea bilantului (615 miliarde dolari), patrimoniul (400 miliarde dolari) si activele institutionale (340 miliarde dolari) recomanda UBS ca pe un competitor puternic pe piata internationala.
In spatele celor mai importante mariaje economice se afla armate costisitoare de consultanti si strategi. De profesionalismul si discretia lor depinde reusita megafuziunilor.
Mariajele economice sunt planuite din timp
Achizitiile de mii de miliarde de dolari, surprize absolute atunci cand ajung la urechile opiniei publice si ale concurentei, sunt de fapt pregatite din vreme. Profesionistii firmelor de consultanta castiga comisioane exprimate in cifre cu sase zerouri pentru a defini si impune pe piata identitatea noilor entitati economice aparute in urma fuziunilor, dar si pentru a pune la punct strategii de resurse umane prin care managementul si angajatii sa poata asimila in timp record cerintele noii organizatii.
Decizia producatorului german de automobile Daimler Benz de a achizitiona compania americana America’s Chrysler Corp a antrenat dupa sine colaborarea unora dintre cei mai renumiti experti in resurse umane. O echipa internationala, formata din consultanti americani si germani, a incercat sa schiteze coordonatele culturii organizationale a companiei rezultate in urma fuziunii si sa anticipeze posibilele zone de conflict. Doua organizatii foarte mari, avand culturi si traditii total diferite, sunt puse in situatia de a face corp comun. Diferentele dintre ele tin de valorile impuse muncitorilor de-a lungul anilor, de sistemul de crestere a productivitatii practicat, de caracteristicile nationale atat de diferite ale americanilor si nemtilor. Acestea erau datele problemei atunci cand consultantii in resurse umane au identificat cateva diferente majore care pot pune sub semnul intrebarii supravietuirea dupa fuziune.
Prima si cea mai importanta chestiune este perceptia muncitorilor germani asupra securitatii locurilor de munca si a salariilor. Spre deosebire de managerii de peste Ocean, companiile germane practica o protectie sociala solida. Oamenii nu sunt obisnuiti cu ideea ca locurile de munca apar si dispar, nu sunt flexibili, ca americanii, si accepta greu ideea ca trebuie sa se descurce singuri. Concedierile si reconversia profesionala sunt realitati dure, carora sunt nevoiti sa le faca fata, si care atrag dupa ele ostilitate si neincredere fata de deciziile managerilor.
Germanii investesc mai mult in oameni decat americanii. Locurile de munca sunt mai stabile, oamenii, o data angajati, identificandu-se pe viata cu firma pentru care lucreaza. Consultantii in fuziuni atrag atentia ca diferentele de tratament incordeaza spiritele si distrug loialitatea fata de firma. Infrangerii rezistentei la schimbare a personalului i se adauga o alta provocare pentru nou infiintata Daimler Chrysler: abordarea unitara a miscarii sindicale. Dificil, in conditiile in care psihologia sindicala americana poate fi rezumata prin „noi contra lor”, pe cand sindicatele germane sunt parteneri de discutie cooperanti, deseori direct solicitati de management in elaborarea strategiilor.
Identitatea noilor companii nascute in urma fuziunii este un secret bine pazit. Una dintre cele mai importante firme de consultanta americane, Landor Associates, dezvaluie amanunte din culisele marilor fuziuni. De obicei, cea mai dificila sarcina ce revine consultantilor in fuziuni este cea a armonizarii identitatilor companiilor.
Fauritorii noilor marci sunt uneori sacrificati
La numele si imaginea noii organizatii lucreaza echipe din care fac parte, alaturi de consultantii angajati, si manageri ai companiilor care fuzioneaza. Nu toti. Doar crema. Acestia semneaza contracte de confidentialitate. Incalcarea lor atrage dupa sine sanctiuni dure care, in SUA si in Occident, te pot scoate definitiv din circuitul afacerilor. Discretia nu-i pune intotdeauna la adapost. Manageri care nu-si mai gasesc locul in noile structuri sunt sacrificati cu sange rece. Totul de dragul actionarilor. Numele, logo-ul, culorile si simbolul noii companii pot fi o combinatie a celor intrate in fuziune sau pot fi cu totul noi. De obicei, marcile de prestigiu sunt pastrate, alaturarea lor intr-o noua denumire intarind in constiinta consumatorilor, a propriilor angajati si in cea a competitiei ideea de stabilitate si putere.
Valul fuziunilor continua sa loveasca lumea. Unde si cand se va opri nimeni nu stie. Entitatile nou create nu au inceput, deocamdata, lupta pentru suprematie. Sunt in plina transformare. Odata procesul incheiat, spun analistii economici, razboiul va fi cumplit, iar surprizele se vor tine lant. Lumea este deja prea mica pentru afacerile colosale care se pun la cale.