2002 va fi un an plin de presentimente in America Latina, cea mai dificila perioada de cand a fost lansat valul de reforme liberale din regiune, la mijlocul anilor ‘80. Doua evenimente vor fi predominante: primul este spectrul unei recesiuni la scara mare in zona si continuarea amenintarii unui colaps financiar in Argentina, iar cel de al doilea, alegerile prezidentiale din octombrie in Brazilia, care pot genera o schimbare brusca spre stanga in cea mai mare tara din regiune.
O economie mondiala pierzand din viteza si fragilitatea continua de pe pietele financiare emergente au lovit puternic America Latina in 2001, punand stavila cresterii impresionante a Mexicului, aflat pe calea cea buna, si sugrumand o promitatoare revenire, care cu greu a inceput sa se faca simtita in majoritatea tarilor Americii Latine.
Intr-un scenariu optimist, America Latina ar putea cunoaste o crestere economica de 1-2%, cu putin peste cea de 1% de anul trecut. Aceasta ar implica o revenire rapida in 2003, dar ar putea fi mult mai rau. Va depinde de ce se va intampla in strainatate. O recesiune mondiala ar insemna preturi mai scazute pentru marfurile de export ale Americii Latine, inclusiv pentru petrol, produs care a mentinut tari precum Venezuela si Ecuador foarte stabile in 2001. Mexicul va fi in mod special puternic lovit, deoarece SUA preiau aproape noua zecimi din intregul sau export. Apoi, Argentina. Intrebarea este „cand si cum”, si mai putin „daca” tara isi va esalona datoriile. Chiar si asa, exista putine perspective ca Argentina sa se intoarca la o crestere in 2002. Opozitia politica fata de un program de austeritate va creste, ceea ce ar putea atrage intrarea Argentinei in incapacitate de plata, urmata de abandonarea ratei fixe de schimb, care lega peso-ul de dolar sau, mai sigur, adoptarea de catre Argentina a dolarului american. Incapacitatea de plata a Argentinei ar lovi dur moneda braziliana, deja slabita, si ar readuce pe tapet spectrul inflatiei.
Aceasta este una dintre multele incertitudini care planeaza asupra campaniei electorale din Brazilia. In timpul celor opt ani de reforme liberale sub Fernando Henrique Cardoso, Brazilia a biruit inflatia si a facut progrese in educatie si redistribuirea pamantului. Dar sustinerea cresterii economice ramane evaziva, saracia larg raspandita, iar privatizarea facuta de mantuiala a dus, anul trecut, la rationalizarea electricitatii. Scaderea investitiilor straine se va traduce in reducerea creditelor acordate consumatorilor. Asa incat domnul Cardoso este departe de posibilitatea de a fi succedat de candidatul pe care el insusi l-a ales.
Popoarele Americii Latine nu vor fi mai bogate. Campania electorala din Columbia va fi cel mai indeaproape supravegheata. Adoptand dolarul, Ecuadorul a fost in anul 2001 statul surpriza din regiune, cu o crestere de 4%, dupa un salt in sens invers, din hiperinflatie. Presedintele Gustava Noboa, un profesor de drept independent, e posibil sa fie urmat de un politician din vechea garda.
America Latina va face presiuni pentru comertul liber si se va plange de protectionismul in agricultura, la summitul liderilor din regiune si din UE, care va avea loc in mai, la Madrid. Domnul Fox, actualul presedinte mexican, va incepe sa joace rolul de cel mai reprezentativ lider din zona, calitate detinuta anterior de Cardaso, din Brazilia..