Gazprom a furnizat Chinei aproape 39 de miliarde de metri cubi de gaze în 2025, prin Power of Siberia
Alexei Miller a afirmat, în cadrul unei reuniuni privind rezultatele preliminare ale companiei pentru acest an, că până la sfârșitul lui 2025 Gazprom va atinge volumul contractual de 38 de miliarde de metri cubi livrați către China și va depăși acest nivel cu aproape 800 de milioane de metri cubi.
”Până la finalul lui 2025, nu doar că am atins nivelul contractual de 38 de miliarde de metri cubi pentru livrările către China, dar vom furniza aproape 800 de milioane de metri cubi peste obligaţiile asumate prin contract”, a spus Miller în cadrul unei reuniuni dedicate rezultatelor preliminare ale companiei pentru acest an.
Datele confirmă informațiile apărute anterior, potrivit cărora exporturile de gaze ale Rusiei către China prin conducte urmau să ajungă în 2025 la aproximativ 38,6–38,7 miliarde de metri cubi, față de 31 de miliarde de metri cubi în 2024, depășind capacitatea anuală proiectată a conductei, de 38 de miliarde de metri cubi.
Gazprom a început livrările de gaze din estul Siberiei către China la sfârșitul anului 2019, prin gazoductul Power of Siberia 1, un proiect care a căpătat o importanță tot mai mare pentru Rusia pe fondul diminuării exporturilor către Europa ca urmare a sancțiunilor occidentale.
De altfel, Alexei Miller declara încă din octombrie că livrările prin Power of Siberia vor depăși pragul de 38 de miliarde de metri cubi în acest an, consolidând poziția Chinei ca principală piață de export pentru gazele rusești.
Serbia susține negocierile cu MOL pentru vânzarea participației majoritare la NIS
Serbia sprijină negocierile în curs dintre acționarii ruși ai companiei petroliere NIS și grupul ungar MOL pentru vânzarea unei participații majoritare, a raportat joi agenția Tanjug, citându-l pe ministrul sârb al Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, potrivit Reuters.
”Guvernul Ungariei a sprijinit aceste discuţii, iar noi, ca guvern, vom oferi de asemenea sprijin pentru a găsi o soluţie în vederea eliminării sancţiunilor”, a declarat ministrul, potrivit Tanjug.
Structura acționariatului NIS este dominată de capital rusesc: Gazprom deține 11,3% din acțiuni, iar divizia sa petrolieră sancționată, Gazprom Neft, controlează 44,9%. Statul sârb deține 29,9% din acțiuni, restul fiind împărțit între mici acționari și angajați.
Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat marți că MOL poartă discuții cu acționarii ruși privind o posibilă vânzare a participației, într-un context marcat de presiuni crescânde generate de sancțiunile occidentale.
Miercuri, Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei SUA a oferit companiei NIS termen până la 24 martie pentru a negocia vânzarea participației deținute de acționarii ruși. Totuși, autoritatea americană nu a emis o licență operațională care să permită companiei să achiziționeze și să proceseze țiței.
OFAC a impus sancțiuni asupra NIS în octombrie, ca parte a unui pachet mai larg de măsuri împotriva sectorului energetic al Rusiei, după o serie de derogări acordate anterior, începând din ianuarie.
Ca urmare a sancțiunilor, livrările de țiței prin conducta croată JANAF au fost suspendate, ceea ce a dus la oprirea producției la rafinăria NIS din Pancevo, singura rafinărie de petrol din Serbia.
