Gaura de aproape 19 miliarde de lei din companiile de stat. Adrian Negrescu avertizează: Sunt bani pe care statul nu îi încasează de la propriile firme

Companiile publice din România au acumulat datorii fiscale de peste 9,4 miliarde de lei, în timp ce pierderile și subvențiile acestora au însumat aproximativ 18,7 miliarde de lei în 2025, potrivit datelor prezentate de consultantul economic Adrian Negrescu. Acesta avertizează că reforma societăților deținute de stat trebuie să devină o prioritate pentru viitorul Guvern, în condițiile în care România trebuie să continue reducerea deficitului bugetar. Economistul atrage atenția că sute de companii publice nu au raportat date financiare pentru anul trecut, iar statul nu are o imagine completă asupra performanței propriilor societăți.

Companiile de stat au datorii de peste 9,4 miliarde de lei la ANAF

Consultantul economic Adrian Negrescu a prezentat, într-o postare pe Facebook, situația financiară a companiilor publice și problemele pe care viitorul Guvern ar trebui să le abordeze în cadrul reformei administrative și economice.

Acesta susține că societățile deținute de stat au acumulat datorii fiscale de peste 9,4 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 1,8 miliarde de euro.

„Există în economia românească un paradox greu de explicat unui contribuabil obișnuit: statul este dator la stat. Companiile publice au datorii fiscale la ANAF de peste 9,4 miliarde de lei, adică aproximativ 1,8 miliarde de euro”, a transmis Adrian Negrescu.

Potrivit economistului, CFR SA, compania care administrează infrastructura feroviară, figurează cu datorii de aproape 675 de milioane de lei. CFR Marfă are restanțe de aproximativ 433 de milioane de lei, Complexul Energetic Hunedoara înregistrează datorii de 312 milioane de lei, iar Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare are obligații fiscale restante de peste 136 de milioane de lei.

„Sunt bani pe care statul nu îi încasează de la propriile firme, dar pe care îi cere, fără întârziere, de la orice antreprenor privat”, a subliniat consultantul economic.

Sute de companii de stat nu au raportat date financiare pentru 2025

Adrian Negrescu a invocat date centralizate de DeFapt.ro, pe baza informațiilor disponibile pe companiidestat.ro și la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).

Potrivit acestora, România are 1.904 companii deținute de stat, dintre care 146 sunt la nivel central, iar peste 1.700 aparțin autorităților locale.

Guvernul dispune de fișe de monitorizare pentru 1.356 dintre acestea, în timp ce alte 548 nu sunt acoperite de aceeași evidență. Pentru 595 de companii nu există date financiare aferente anului 2025.

„Practic, pentru o treime din firmele sale, statul nu poate spune astăzi dacă au câștigat sau au pierdut bani anul trecut”, a afirmat economistul.

Dintre societățile care au raportat rezultate, 890 au înregistrat profit, iar 419 au încheiat anul pe pierdere. În cazul a 80 dintre companiile neprofitabile, pierderile depășesc jumătate din veniturile încasate.

Pierderile totale ale companiilor publice au ajuns la 4,4 miliarde de lei în 2025, aproape dublu față de anul precedent.

„Datele confirmă că statul român nu știe exact câte companii are, nu știe cum performează o treime dintre ele și acceptă ca propriile firme să nu își plătească taxele. Este o situație pe care niciun acționar privat nu ar tolera-o nici măcar un trimestru. Cu aceste cifre, problema nu mai e una de management, ci una de guvernanță”, a transmis Adrian Negrescu.

Pierderi și subvenții de aproape 19 miliarde de lei

Companiile de stat au primit în 2025 subvenții de 14,3 miliarde de lei, față de 15,4 miliarde de lei în anul anterior, potrivit cifrelor prezentate de consultantul economic.

Aproximativ 8,7 miliarde de lei au fost direcționate către transport și termoficare, iar alte 4,4 miliarde de lei au revenit CFR SA și unei alte companii naționale de infrastructură.

Împreună, subvențiile și pierderile au însumat aproximativ 18,7 miliarde de lei, echivalentul a aproape 1% din PIB.

Economistul a atras atenția și asupra concentrării profiturilor într-un număr redus de companii. Hidroelectrica și Romgaz generează, potrivit datelor citate, 39% din profitul total al societăților de stat.

Împreună cu Nuclearelectrica, CEC Bank și Compania Națională Aeroporturi București, primele cinci companii produc aproximativ două treimi din profitul total.

„Cu alte cuvinte, câțiva campioni subvenționează, indirect, sute de companii ineficiente, iar fără dividendele lor bugetul ar avea o gaură și mai mare”, a explicat Negrescu.

Acesta a precizat că peste 235.000 de persoane lucrează în companiile publice, iar reforma trebuie să țină cont și de situația angajaților.

Adrian Negrescu: Restructurarea companiilor publice devine o misiune fundamentală pentru noul Guvern

Consultantul economic consideră că viitorul Executiv trebuie să acorde prioritate reformei companiilor de stat, indiferent de formula în care va fi constituit.

„În perspectiva lui 2027, restructurarea aparatului de stat și a companiilor publice devine o misiune fundamentală pentru noul guvern indiferent dacă îl va forma Luca Niculescu sau orice alt candidat”, a transmis acesta.

Negrescu susține că reducerea deficitului bugetar trebuie să continue, însă posibilitățile de majorare a taxelor sunt limitate de situația economiei.

„Motivul este simplu: bugetul anului viitor trebuie să reducă în continuare deficitul, iar spațiul pentru noi taxe s-a epuizat. Economia abia a crescut cu 0,8% în 2025, consumul s-a contractat în acest an, iar mediul de afaceri cere predictibilitate, nu noi poveri fiscale”, a explicat economistul.

În opinia sa, cele aproape 19 miliarde de lei reprezentând subvenții și pierderi indică un potențial important de eficientizare a cheltuielilor publice.

Ce măsuri propune economistul pentru companiile de stat

Adrian Negrescu consideră că reforma ar trebui să înceapă cu realizarea unui registru complet și actualizat al companiilor publice, însoțit de situații financiare obligatorii.

Ulterior, ar trebui aplicate regulile de guvernanță corporativă, prin selectarea profesională a managerilor și evaluarea acestora în funcție de rezultate.

Pentru companiile care înregistrează pierderi în mod repetat, economistul propune restructurări, comasări sau închideri, în funcție de situația fiecărei societăți.

De asemenea, acesta susține listarea la bursă a unor pachete minoritare din companiile profitabile, pentru atragerea de capital și îmbunătățirea disciplinei financiare.

„Reforma nu înseamnă privatizări în masă sau închideri peste noapte. Primul pas este inventarul: un registru complet, public și actualizat al tuturor celor 1.904 companii, cu situații financiare obligatorii pentru fiecare”, a explicat Negrescu.

Economistul a atras atenția și asupra intenției statului de a prelua noi active strategice, în condițiile în care administrarea actualelor companii publice ridică numeroase probleme.

„Înainte de a cumpăra fabrici, statul trebuie să demonstreze că știe să fie un acționar responsabil”, a subliniat acesta.

În final, Adrian Negrescu a arătat că o reformă a companiilor publice ar transmite un mesaj important investitorilor, agențiilor de rating și contribuabililor.

„O reformă a companiilor publice ar fi cel mai puternic semnal pe care noul guvern l-ar putea transmite agențiilor de rating, investitorilor și contribuabililor: că austeritatea începe cu statul, nu cu cetățeanul”, a concluzionat economistul.